Într-o analiză publicată luni, expertul afirmă că explicația ține atât de separarea producătorilor în companii distincte, în funcție de sursa de energie, cât și de mecanismul de piață prin care energia scumpă poate influența prețul celei produse la costuri mai mici, arată Agerpres.
Companii separate, interese comerciale diferite
Chisăliță amintește că restructurarea fostului sistem energetic integrat s-a realizat în etape, iar reorganizarea CONEL din anul 2000 a consacrat separarea unor activități în societăți independente.
Într-un portofoliu integrat, explică acesta, hidrocentralele, centralele nucleare și termocentralele pot avea roluri complementare: unele produc constant, altele răspund rapid variațiilor de consum, iar altele acoperă necesarul atunci când celelalte surse nu sunt suficiente. Costurile și riscurile pot fi astfel gestionate împreună.
Separarea companiilor a însemnat însă și separarea intereselor economice, fiecare producător urmărindu-și propriile venituri, investiții și profituri.
„Interesul comercial al producătorului de energie ieftină nu este să reducă prețul întregului sistem, ci să obțină cel mai bun preț pentru energia sa”, susține președintele AEI.
El subliniază că producătorii au structuri de cost diferite. O hidrocentrală nu suportă aceleași cheltuieli cu combustibilul și emisiile ca o centrală pe cărbune sau pe gaze, iar investițiile, disponibilitatea și flexibilitatea acestora diferă.
Cum poate energia scumpă să influențeze prețul
Analiza descrie mecanismul ordinului de merit, prin care ofertele de energie sunt ordonate în funcție de preț, pentru acoperirea cererii. În mecanismul de stabilire a prețului marginal, ultima ofertă necesară pentru satisfacerea consumului determină prețul de închidere al pieței.
Astfel, atunci când cererea impune folosirea unei centrale pe gaze cu costuri ridicate, prețul rezultat poate avantaja și producătorii care obțin electricitate la costuri mai mici, explică Chisăliță.
„Am organizat separat costurile de producție, dar am păstrat un mecanism care poate uniformiza prețurile de vânzare la nivelul ofertei marginale scumpe. Diferența dintre cost și preț devine venit pentru producător, fără să se transforme obligatoriu într-un avantaj pentru economie”, afirmă acesta.
În opinia sa, avantajul energiei produse ieftin poate rămâne în profitul companiilor, în timp ce consumatorii plătesc prețuri influențate de sursele mai scumpe.
Chisăliță cere o evaluare a organizării sistemului energetic
Președintele AEI consideră că fragmentarea a afectat și perspectiva unei optimizări a întregului sistem energetic. În locul unei strategii integrate, fiecare companie își urmărește propriul plan de investiții și propria strategie comercială.
„O reformă trebuie judecată și prin capacitatea ei de a transforma resursele țării în energie accesibilă și competitivitate economică. Altfel, avem producție ieftină, companii profitabile și consumatori care continuă să cumpere scump”, susține Chisăliță.
Acesta precizează că nu contestă necesitatea pieței, ci propune evaluarea efectelor modelului de organizare adoptat în urmă cu peste două decenii.
În concluzia analizei, Chisăliță afirmă că principala greșeală a reformei nu a fost liberalizarea în sine, ci confundarea concurenței cu fragmentarea producției, fără valorificarea avantajelor unui mix energetic echilibrat.
