Numirea lui Ion Măiță în funcția de subprefect readuce în actualitate unul dintre cele mai spectaculoase episoade de administrare a banului public din Ialomița, un scandal în care contractele încheiate de o administrație au produs efecte financiare vreme de aproape un deceniu, iar o societate de consultanță a ajuns să pretindă milioane de lei pentru servicii contractate inițial la o valoare de numai 158.000 de lei.
Raportul Camerei de Conturi Ialomița, finalizat în octombrie 2025, oferă o imagine relevantă asupra mecanismelor financiare care au transformat proiectele europene ale fostei administrații PSD din Amara într-o succesiune de litigii, obligații de plată și prejudicii constatate de auditorii statului.
Moștenirea lui Victor Moraru: contracte europene, finanțări inexistente și penalități cu potențial de îmbogățire
Povestea începe în februarie 2016, în timpul mandatului lui Victor Moraru, când administrația PSD a orașului Amara încheia cu societatea Intergroup Engineering SRL mai multe contracte de consultanță pentru pregătirea unor proiecte destinate finanțării din fonduri europene.
Unul dintre acestea, contractul nr. 2667 din 19 februarie 2016, în valoare de 158.000 de lei, privea întocmirea documentației necesare proiectului de reabilitare a Parcului Balnear din stațiune, o investiție care trebuia să beneficieze de finanțare nerambursabilă.

Numai că, dincolo de ambalajul european al investiției, contractul conținea două prevederi care aveau să producă ulterior un veritabil spectacol financiar. Prima, înscrisă la articolul 7.3, stabilea că prestatorul nu urma să primească plata în situația în care proiectul nu obținea finanțarea nerambursabilă. A doua prevedea penalități de întârziere de 1% pe zi, o formulă prin care o datorie relativ modestă putea crește până la valori amețitoare.
Era, practic, o construcție contractuală în care administrația PSD acceptase simultan o condiționare a plății de obținerea finanțării și un mecanism de penalizare capabil să transforme prețul serviciilor într-o miză financiară de multe ori mai mare decât valoarea lor inițială.
Iar cum proiectul nu a obținut finanțarea europeană, bomba contractuală avea să ajungă, odată cu schimbarea administrației, pe masa noului primar.
Măiță refuză plata înțelegerilor lui Moraru, invocând fix clauzele contractuale
În iunie 2017, când Ion Măiță a preluat conducerea orașului Amara, contractele de consultanță fuseseră deja semnate de administrația precedentă, iar finanțarea europeană pentru proiectul Parcului Balnear nu fusese obținută. În aceste condiții, Măiță a invocat articolul 7.3 din contractul moștenit și a refuzat achitarea celor 158.000 de lei, considerând că Primăria nu avea obligația contractuală de a plăti un serviciu a cărui remunerare fusese condiționată tocmai de obținerea finanțării nerambursabile.
Raționamentul administrativ era unul cât se poate de simplu: dacă documentul semnat de administrația Moraru prevedea că serviciile nu se plătesc în lipsa finanțării, iar finanțarea nu fusese obținută, de ce ar fi trebuit noua administrație să ignore clauza și să scoată banii din bugetul local?

Numai că societatea Intergroup Engineering a contestat această interpretare, iar conflictul a ajuns în instanță, unde mecanismul penalităților de 1% pe zi a început să își arate adevăratul potențial financiar. Prin Decizia civilă nr. 1709 din 15 octombrie 2020, Curtea de Apel București a considerat abuzivă tocmai clauza contractuală prevăzută de administrația Moraru și a obligat, aberant, municipalitatrea din Amara, să achite valoarea serviciilor și penalitățile aferente.
Astfel, un contract de 158.000 de lei, încheiat de administrația PSD a lui Victor Moraru pentru un proiect care nu obținuse finanțarea europeană, avea să se transforme într-o obligație financiară de ordinul milioanelor, alimentată de o penalitate contractuală pe care aceeași administrație o acceptase la momentul semnării documentelor.
Justiția a validat aceeași clauză într-un alt contract. Surprizele din documentele PSD
Scandalul contractelor de consultanță de la Amara conține însă un detaliu juridic deosebit de important, care arată cât de complicată era construcția contractuală realizată în ultimele luni ale administrației Victor Moraru.
Pentru un alt contract încheiat în aceeași perioadă, cu aceeași societate Intergroup Engineering și conținând aceeași clauză privind condiționarea plății de obținerea finanțării europene, Curtea de Apel București a ajuns, în iunie 2022, la concluzia că respectiva prevedere era valabilă și că Primăria Amara nu avea obligația să achite serviciile. Cu alte cuvinte, mecanismul contractual care într-un dosar fusese considerat abuziv și generase obligații de plată împovărătoare pentru administrația locală era recunoscut, într-un alt litigiu, drept un temei legal pentru neplata serviciilor.

Cele două hotărâri priveau contracte distincte și nu se anulau reciproc, însă diferența de interpretare este relevantă pentru înțelegerea modului în care au fost redactate și aplicate aceste documente.
De altfel, întreaga poveste ridică o problemă fundamentală privind felul în care administrația PSD a orașului Amara a negociat contractele de consultanță, acceptând prevederi care aveau să producă litigii costisitoare, cu efecte financiare mult dincolo de mandatul în care fuseseră semnate.
Culmea administrației la Amara: câștigi în instanță, apoi te duci să plătești de bunăvoie!
Dacă episodul contractului de 158.000 de lei arată ce poate produce o clauză financiară prost anticipată, ceea ce s-a întâmplat ulterior la Primăria Amara oferă un exemplu și mai surprinzător despre felul în care se poate administra banul public.
În anul 2022, în timpul mandatului lui Alin Sorin Sandu, primar ales în 2020 din partea AUR, administrația locală a decis să încheie o tranzacție extrajudiciară cu Intergroup Engineering, prin care accepta să achite două contracte de consultanță în valoare totală de 318.920 de lei, deși, culmea, Primăria obținuse deja soluții judecătorești favorabile, prin care se stabilise că nu avea obligația de a achita respectivele contracte.
Altfel spus, după ce instanțele constataseră că administrația nu datorează banii, Primăria a găsit totuși o modalitate de a-i plăti, oferind societății private, printr-o tranzacție extrajudiciară, ceea ce aceasta nu obținuse prin hotărârile judecătorești.

Dacă această formulă nu ar fi fost consemnată în documente oficiale, ar fi putut trece drept scenariul unei comedii despre administrația publică din Bărăgan, cu funcționari care câștigă procese doar pentru a putea negocia ulterior cum să plătească ceea ce nu datorau. Numai că episodul este cât se poate de real, iar consecințele sale au fost analizate de auditorii Curții de Conturi.
Curtea de Conturi, verdict clar! 318.920 de lei, prejudiciu din contracte pe care Primăria nu trebuia să le plătească
Raportul de audit nr. 69979 din 14 octombrie 2025, întocmit de Camera de Conturi Ialomița, a stabilit că tranzacția extrajudiciară executată de primarul aurist Alin Sorin Sandu în 2022 a produs bugetului local un prejudiciu de 318.920 de lei, reprezentând plăți pentru două contracte în privința cărora existau hotărâri judecătorești favorabile Primăriei.
Auditorii au arătat că administrația locală făcuse concesii financiare reale societății Intergroup Engineering, în condițiile în care presupusele concesii oferite de societate nu justificau plățile acceptate prin tranzacție. Mai mult, reintroducerea penalităților de întârziere de 1% pe zi crea premisele acumulării unor obligații suplimentare considerabile. Pentru unul dintre contracte, auditorii au calculat penalități potențiale de peste 2,8 milioane de lei, fără ca această sumă să reprezinte însă o datorie certă și exigibilă la momentul auditului, legalitatea tranzacției fiind contestată.
În consecință, Curtea de Conturi a dispus măsuri pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului, aducând în atenție responsabilitatea celor care au fundamentat, avizat și aprobat operațiunea financiară.
Milioanele din executarea silită, puse sub semnul întrebării de auditorii statului
Nici executarea silită a contractului inițial, în valoare de 158.000 de lei, nu a trecut fără observații prin filtrul Curții de Conturi. Potrivit raportului, Primăria Amara achitase debitul principal în septembrie 2021, tot pe mandatul primarului AUR Alin Sorin Sandu, iar până în octombrie același an stinsese și celelalte obligații vizate de constatările privind executarea, însă executorul judecătoresc a continuat procedura și calcularea penalităților într-o manieră apreciată drept nelegală de auditori.
În mai 2025, suma pretinsă în cadrul executării ajunsese la 3.356.196,72 lei, o valoare care ar fi făcut dintr-un contract de consultanță de 158.000 de lei una dintre cele mai spectaculoase multiplicări de debit din administrația locală. Curtea de Conturi a recalculat însă obligațiile și a stabilit că datoria restantă la sfârșitul anului 2024 era de 1.490.075 de lei, diferența de peste 1,86 milioane de lei față de suma pretinsă în executare fiind rezultatul unor calcule pe care auditorii le-au considerat nejustificate.
Mai mult, raportul arată că administrația locală prevăzuse în bugetul anului 2025 numai 80.000 de lei pentru o obligație restantă de aproape 1,5 milioane de lei, ceea ce demonstrează că problemele financiare generate de contractele din 2016 au continuat să fie gestionate deficitar de administrațiile succesive.

Privită în ansamblu, povestea este aproape neverosimilă: o administrație încheie contracte cu penalități uriașe, alta ajunge să le gestioneze efectele, o a treia acceptă să plătească inclusiv contracte pentru care câștigase procese, iar executarea silită continuă să producă pretenții financiare pe care Curtea de Conturi le reduce considerabil în urma verificărilor.
Victor Moraru a semnat începutul poveștii. Fiul său conduce astăzi Primăria
Scandalul contractelor Intergroup Engineering are și o dimensiune politică greu de ignorat, mai ales în contextul numirii lui Ion Măiță în funcția de subprefect al județului Ialomița.
Contractele care au generat această succesiune de litigii și obligații financiare au fost încheiate în timpul administrației PSD conduse de Victor Moraru, unul dintre politicienii cu o carieră îndelungată în administrația ialomițeană, fost primar al Amarei și fost președinte al Consiliului Județean Ialomița.
Între timp, conducerea Primăriei Amara a revenit în familia Moraru, după ce Valentin Moraru, fiul fostului primar, a câștigat alegerile locale din 2024 în fața lui Ion Măiță, candidat din partea PNL, la o diferență de numai un vot.
Astfel, după aproape zece ani de la încheierea contractelor controversate, Victor Moraru rămâne personajul politic asociat administrației care le-a inițiat, iar fiul său conduce instituția care, în prezent, prin dosarul nr. 899/98/2025, solicită recuperarea sumelor rezultate din ingineriile propriului tată, în mod concret, de la foștii primari Ion Măiță și Alin Sorin Sandu, deși primul a refuzat plățile nesusținute contractual iar cel de-al doilea a plătit chiar și banii de care Primăria Amara fusese scutită de instanță.
Măiță, subprefect. Contractele PSD, încă în conturile Amarei
Documentele oficiale arată că scandalul financiar al Amarei nu poate fi redus la o simplă factură neachitată, ci reprezintă rezultatul unui lanț de decizii contractuale, judiciare și administrative, început în timpul administrației Victor Moraru și continuat sub conducerile care i-au urmat.
Ion Măiță ajunge astăzi subprefect al județului Ialomița, într-un moment în care raportul Curții de Conturi oferă o perspectivă documentată asupra contractelor pe care le-a moștenit la Primăria Amara. Iar ironia acestei istorii administrative este greu de egalat: omul care a invocat o clauză contractuală pentru a nu plăti servicii aferente unui proiect european nefinanțat revine într-o funcție publică importantă, în timp ce auditorii statului au constatat că aceeași Primărie a ajuns ulterior să plătească inclusiv contracte pentru care instanțele stabiliseră că nu datorează nimic.
În Bărăganul administrației cu penalități de 1% pe zi, unde un contract de consultanță poate supraviețui unui ciclu de trei primari, mai multor mandate și unui șir interminabil de procese, Ion Măiță își începe mandatul de subprefect, iar ingineriile financiare ale trecutului continuă să aștepte decontul. Unul pe care, până la urmă, îl suportă tot contribuabilul.










