Nu în urma unei selecții, nu prin concurs și nici la inițiativa actualei conduceri, ci uzând de o dispoziție strecurată la finalul contractului de mandat (ilegală raportat la prevederile Codului Muncii) și printr-o notificare oficială transmisă prin avocat, în care Stoicescu cere societății să îl reîncadreze, ba chiar amenință că, în caz de refuz, se va adresa instanțelor de judecată.
Deși, contactat de Radio Barikada, fostul manager a răspuns evaziv întrebărilor noastre, asigurându-ne că ”mai bine vorbim peste o lună” și că solicitarea în privința revenirii sale în companie aparține, mai degrabă, ca decizie, avocaților săi, documentul, înregistrat la Urban SA în data de 11 iunie 2026, este lipsit de echivoc.
Prin avocatul Mihai Laurențiu Drăghici, Adrian Stoicescu notifică managementul operatorului Urban SA ca, ”în termen de 15 zile de la primirea prezentei” să dispună două măsuri: ”încadrarea subsemnatului pe un post conform pregătirii profesionale în cadrul societății dumneavoastră” și ”efectuarea plăților sumei de 150.000 lei/an pentru anii 2024 și 2025, reprezentând drepturi menționate în contractele de mandat.”
Mai mult, notificarea avertizează explicit că, în eventualitatea în care cele două solicitări nu vor fi soluționate pe cale amiabilă, Adrian Stoicescu ”se va adresa instanțelor de judecată în vederea obligării respectării clauzelor contractuale.”
Articolul 14 versus actul de încetare
Temeiul pe care se sprijină solicitarea semnată, prin avocat, de Adrian Stoicescu, este articolul 14 de la finalul contractului său de management, unde se prevede că, la încetarea mandatului, societatea este obligată, la cererea fostului conducător, să îi asigure un loc de muncă pe perioadă nedeterminată, corespunzător pregătirii sale profesionale.
Numai că aceeași relație contractuală s-a încheiat, în plin scandal al poluării la Slobozia, și cu câteva zile înaintea reținerii lui Stoicescu de către organele de anchetă, cu un act adițional, semnat de aceleași părți, care conține o prevedere cel puțin surprinzătoare în raport cu actualele pretenții.
Concret, în actul de încetare a contractului de mandat de director general provizoriu din data de 12 martie 2026, în articolul referitor la stingerea obligațiilor se arată expres că „la încetarea contractului părțile sunt eliberate de obligațiile asumate, potrivit dispozițiilor din Codul Civil”, documentul fiind semnat atât de Stoicescu cât și de președintele Consiliului de Administrație de la Urban SA, Liviu Ionescu.
Ori, în aceste condiții, de vreme ce părțile au convenit expres că, odată cu încetarea contractului, obligațiile asumate se sting, invocarea, după încetarea consensuală a contractului, a unei obligații de reangajare, este cel puțin aberantă, dacă nu vădit de rea credință. Este o chestiune pe care, cel mai probabil, instanța va trebui să o lămurească, iar până atunci orice concluzie definitivă ar fi prematură. Însă contradicția dintre cele două clauze este evidentă și merită observată.
Întrebarea pe care nimeni nu are voie să o ocolească: ce-l mână pe făptuitor înapoi la locul faptei?
Dincolo însă de disputa contractuală există o problemă infinit mai importantă. Fostul manager al Urban SA solicită să revină într-o societate care, potrivit informațiilor publice, se află în centrul unor lucrări penale, inclusiv pentru fapte presupus comise în perioada în care Adrian Stoicescu exercita atribuțiile de director general.
Or, într-un asemenea context, discuția nu mai este doar despre un contract de mandat. Este despre protejarea interesului public și despre prezervarea bunului mers al justiției. Este despre modul în care o societate cu capital public trebuie să gestioneze situația în care unul dintre foștii săi conducători, aflat în centrul unei anchete privind activitatea managerială desfășurată în aceeași societate, solicită să redevină angajat al acesteia.
Nu pentru că cineva ar putea afirma că Adrian Stoicescu ar intenționa să influențeze vreun document sau vreun mijloc de probă. O asemenea afirmație nu există și nu poate fi făcută fără dovezi. Însă tocmai de aceea instituțiile publice funcționează după principiul prudenței.
Dacă, peste câteva luni, procurorii vor solicita noi documente, arhive, corespondență electronică, registre sau alte înscrisuri aflate în patrimoniul Urban SA, este legitim să ne întrebăm dacă simpla revenire în societate a fostului director, ale cărui acte de management sunt analizate în anchetă, nu ar crea cel puțin o problemă de aparență și de încredere publică.
În orice administrație responsabilă, conservarea probatoriului nu înseamnă doar păstrarea efectivă a documentelor. Înseamnă și evitarea oricărei situații care ar putea genera suspiciuni privind accesul la acestea sau posibilitatea influențării circuitului lor.
Acesta este motivul pentru care miza notificării trimise de Adrian Stoicescu depășește cu mult un simplu și eventual litigiu de muncă. Nu mai vorbim doar despre un fost director care invocă o clauză contractuală. Vorbim despre încercarea de a reveni, prin constrângere judiciară, și pe ușa din dos, lăsată deschisă printr-un articol exploatat în mod dubios, în interiorul unei societăți care se află încă sub lupa organelor de urmărire penală.
Marian Pavel, mesaj pentru Stoicescu: ”Ia-ți gândul!”
Rămâne de văzut dacă Adrian Stoicescu își va transforma notificarea în acțiune în instanță. Un lucru pare însă limpede din punct de vedere administrativ. Potrivit poziției exprimate de Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița, acționar majoritar al Urban SA, fostul director nu are nicio șansă de a reveni în societate, indiferent de funcția pe care ar urmări-o. După problemele create în perioada mandatului său și în contextul anchetelor care privesc activitatea desfășurată atunci, liderul administrației județene apreciază că nu poate exista un răspuns favorabil unei asemenea solicitări.
Mesajul este unul fără echivoc. Nici Consiliul Județean Ialomița, în calitate de acționar majoritar, nici Consiliul de Administrație al Urban SA și nici actualul director general, Marian Hoinaru, care beneficiază de încrederea deplină a administrației județene pentru continuarea procesului de reorganizare și redresare a societății, nu ar susține revenirea lui Adrian Stoicescu în cadrul companiei.
În aceste condiții, dacă fostul director va mai păși vreodată în Urban SA, cel mai probabil nu o va face în urma unei decizii administrative, ci doar dacă va obține o hotărâre judecătorească care să oblige societatea să îl primească înapoi. Până atunci, între notificarea avocatului și poziția fermă a acționarului majoritar se întinde un conflict care depășește cu mult un simplu litigiu de muncă și care spune multe despre ruptura dintre trecutul pe care unii încearcă să îl recupereze și prezentul pe care actuala conducere afirmă că nu este dispusă să îl mai întoarcă din drum.
