Astfel, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au efectuat controale atât la sediul Avicola Slobozia, cât și în zonele de vegetație din apropiere, iar în urma verificărilor au constatat aspecte de natură penală. Ca urmare, a fost constituit un dosar penal pentru infracțiunea prevăzută de articolul 92 alineatul 1 din Legea Apelor nr. 107 din 1996, dosarul fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia.
Textul de lege incriminează evacuarea, aruncarea sau deversarea în apele de suprafață ori subterane a apelor uzate, deșeurilor, reziduurilor sau altor substanțe care pot modifica caracteristicile apei și pot pune în pericol sănătatea populației, mediul, animalele, culturile agricole sau fondul piscicol.
Potrivit legislației în vigoare, această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Ancheta penală se află în curs, iar procurorii urmează să stabilească dacă există suficiente probe pentru punerea sub acuzare a persoanelor responsabile și pentru trimiterea cauzei în judecată.
Dosarul reprezintă prima confirmare oficială că suspiciunile privind presupuse deversări ilegale investigate în ultimele luni au depășit faza controalelor administrative și sunt analizate în prezent în cadrul unei cercetări penale.
DE LA MIROSURI LA DOSAR PENAL
Dosarul penal de la Avicola Slobozia nu apare într-un vid. În ultimele luni, cazul poluării din Slobozia a generat una dintre cele mai ample mobilizări instituționale din ultimii ani. Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică, Administrația Națională de Monitorizare a Calității Aerului, Poliția, Prefectura și alte instituții au efectuat verificări repetate după semnalele noastre privind mirosurile insuportabile care afectau municipiul.
În paralel, atenția publică s-a concentrat asupra relației dintre operatorii economici care generează ape uzate industriale și stația de epurare administrată de Urban SA.
Controalele succesive au dus la aplicarea unor sancțiuni importante și la constatarea unor neconformități privind gestionarea apelor uzate și a deșeurilor. În centrul discuțiilor s-au aflat în mod repetat deversările industriale care ajungeau în sistemul de canalizare și capacitatea stației de epurare de a prelua și trata aceste încărcări poluante.
În acest context, Avicola Slobozia a fost indicată în mai multe rânduri drept unul dintre agenții economici care au intrat în atenția autorităților de control. Dacă până acum discuția s-a purtat în zona măsurilor administrative și a responsabilităților de mediu, răspunsul transmis de IPJ Ialomița arată că procurorii și polițiștii analizează deja posibila existență a unor fapte penale.
UN NUME VECHI ÎN DOSARELE STATULUI
Pentru Dumitru Stănoiu, principalul acționar și omul care controlează de decenii Avicola Slobozia, contactul cu instituțiile de anchetă nu este o noutate. Numele său apare în mai multe dosare importante instrumentate de autoritățile române în ultimii ani.
În 2014, structurile antifraudă au analizat suspiciuni privind accesarea unor fonduri europene destinate bunăstării animalelor. Verificările au pornit după ce au fost semnalate neconcordanțe referitoare la documentația folosită pentru obținerea unor subvenții europene estimate la aproximativ 4 milioane de euro. Ancheta a avut la bază suspiciunea că anumite facilități pentru care se solicitaseră finanțări nu îndeplineau toate condițiile necesare pentru acordarea sprijinului financiar.
Tot în anul 2014, Avicola Slobozia a intrat în vizorul unei ample anchete coordonate de DIICOT privind presupuse infracțiuni economice desfășurate la nivel național. Procurorii au efectuat percheziții inclusiv la sediul companiei și la domiciliul lui Dumitru Stănoiu.
Ancheta s-a transformat ulterior într-un proces de mare amploare, finalizat într-o primă etapă printr-o condamnare la Tribunalul București. În anul 2023, instanța a pronunțat o primă sentință în dosar. Potrivit hotărârii, Dumitru Stănoiu și alți membri ai conducerii societății au primit pedepse de câte 9 ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni economice investigate de procurorii DIICOT. Dosarul a avut ca obiect acuzații privind constituirea unui grup infracțional organizat și operațiuni economice considerate frauduloase de către anchetatori. Prejudiciul reținut în cauză a fost estimat la peste 6 milioane de euro. Hotărârea pronunțată atunci nu era definitivă și putea fi atacată cu apel.
ÎNTRE AFACERI DE SUCCES ȘI ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS
Paradoxul Avicola Slobozia este că, în timp ce compania a continuat să raporteze afaceri profitabile și să rămână unul dintre cei mai importanți producători de carne de pasăre din România, asupra societății și a principalului său acționar au planat constant investigații, controale și dosare complexe.
Astăzi, pe masa procurorilor se află un nou dosar. De această dată nu mai este vorba despre TVA, firme-fantomă, subvenții europene sau infracțiuni economice, ci despre o suspiciune care privește direct mediul și sănătatea publică.
Rămâne ca ancheta începută de IPJ Ialomița și Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia să stabilească dacă ceea ce autoritățile au descris drept ”aspecte de natură penală” reprezintă simple neconformități tehnice sau elementele unei infracțiuni care ar putea adăuga un nou capitol într-o istorie juridică deja încărcată.
