Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în sarcina sa infracțiuni de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Decizia definitivă a fost pronunțată marți, 22 septembrie 2026, de Înalta Curte de Casație și Justiție, după un proces care își are originea în evenimente petrecute la sfârșitul anului 2021 și în prima jumătate a anului 2022, pe vremea când Alexandru Mihailiuc activa în cadrul structurii teritoriale Ialomița a DIICOT.
Completul de 5 judecători al instanței supreme a menținut pedeapsa de un an de închisoare și amenda penală de 80.000 de lei pentru faptele de fals. În cazul pedepsei cu închisoarea, judecătorii au decis amânarea aplicării acesteia pentru un termen de supraveghere de doi ani. Instanța a dispus, în același timp, și desființarea documentelor considerate falsificate.
Totul a început cu niște bani ridicați la percheziții
Dosarul are în centru mai multe sume de bani găsite și ridicate de anchetatori în timpul unor percheziții domiciliare efectuate pe 7 și 10 decembrie 2021.
În mod normal, banii ridicați într-o asemenea procedură penală trebuie gestionați în condițiile și în termenele prevăzute de Codul de procedură penală. Anchetatorii Parchetului General au susținut însă că Alexandru Mihailiuc nu a urmat procedura legală în cazul sumelor respective și că banii au rămas în posesia sa timp de mai multe luni.
Potrivit acuzațiilor formulate la trimiterea în judecată, sumele nu ar fi fost depuse în termenul prevăzut de lege și ar fi fost folosite până în iunie 2022. Situația ar fi ieșit la iveală după un control efectuat la Biroul Teritorial Ialomița al DIICOT, moment după care banii au ajuns din nou la persoanele de la care fuseseră ridicați. Pentru această componentă a cazului, Parchetul General îl trimisese inițial în judecată pe fostul procuror inclusiv pentru abuz în serviciu.
Dosarul nu s-a oprit însă la problema banilor. Ceea ce avea să cântărească decisiv în hotărârea comunicată acum de Înalta Curte a fost ceea ce s-a întâmplat atunci când situația trebuia explicată în fața controlului venit de la structura centrală.
Trei declarații care trebuiau să arate că banii fuseseră restituiți încă din 2021
Potrivit rechizitoriului, în 8 iunie 2022, când problema sumelor ridicate la percheziții ajunsese deja în atenția controlului, trei persoane au dat declarații în fața lui Alexandru Mihailiuc. În aceste declarații apărea o versiune potrivit căreia banii le-ar fi fost restituiți chiar în zilele perchezițiilor din decembrie 2021. Cu alte cuvinte, documentele indicau că sumele nu rămăseseră timp de luni de zile în afara circuitului procedural, ci se întorseseră la proprietari imediat după ridicare.
Anchetatorii au stabilit însă că această situație nu corespundea realității. Acuzația formulată de procurorii Parchetului General a fost că Mihailiuc i-a determinat pe cei trei martori să consemneze aceste împrejurări nereale în declarațiile date în fața sa. Fapta a fost încadrată ca fals în declarații, în forma participației improprii.
Procese-verbale antedatate pentru controlul DIICOT
Anchetatorii au stabilit că fostul șef al DIICOT Ialomița a întocmit trei procese-verbale care prezentau, la rândul lor, o situație diferită de cea petrecută în realitate. Din aceste acte rezulta că banii ridicați la perchezițiile din 7 și 10 decembrie 2021 ar fi fost restituiți persoanelor vizate chiar în zilele respective.
Documentele au fost apoi prezentate echipei de control venite din structura centrală a DIICOT. Tocmai această conduită apare în centrul argumentației reținute de Înalta Curte. Potrivit informațiilor comunicate după soluția definitivă, judecătorii au avut în vedere inclusiv antedatarea unor procese-verbale pentru a justifica, în fața controlului, faptul că măsurile prevăzute de lege în privința banilor nu fuseseră luate la momentul corespunzător.
De aici au rezultat acuzațiile de fals intelectual și uz de fals: pe de o parte, întocmirea unor acte oficiale care prezentau ca adevărată o situație nereală, iar pe de altă parte folosirea acelor documente în fața celor care verificau activitatea structurii teritoriale.
De la acuzația de abuz în serviciu la condamnarea pentru falsuri
Există aici o distincție importantă între acuzațiile cu care Alexandru Mihailiuc a fost trimis în judecată și infracțiunile enumerate în comunicarea privind soluția definitivă. În 2023, Parchetul General anunța trimiterea sa în judecată pentru abuz în serviciu, fals în declarații, fals intelectual și uz de fals. Acuzația de abuz în serviciu era legată tocmai de nedepunerea la timp și folosirea sumelor ridicate la perchezițiile din decembrie 2021.
În comunicarea referitoare la hotărârea definitivă din 22 septembrie 2026, condamnarea este prezentată însă pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Abuzul în serviciu nu este enumerat printre infracțiunile pentru care Înalta Curte anunță pedeapsa definitivă. Prin urmare, cele două momente trebuie separate: rechizitoriul din 2023 cuprindea patru acuzații, în timp ce soluția definitivă făcută publică acum privește cele trei infracțiuni de fals.
Ce înseamnă, de fapt, ”un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei”
Formularea poate crea impresia că fostul procuror urmează să petreacă un an în penitenciar. Nu aceasta este însă situația juridică rezultată din hotărârea comunicată de Înalta Curte. Instanța a stabilit pedeapsa de un an de închisoare, dar a decis amânarea aplicării acesteia, pe durata unui termen de supraveghere de doi ani.
Amânarea aplicării pedepsei este o instituție distinctă prevăzută de Codul penal. Instanța stabilește pedeapsa, dar apreciază că aplicarea ei imediată nu este necesară, persoana fiind supusă unei perioade de supraveghere. Dacă sunt respectate condițiile legale, nu este comisă o nouă infracțiune și nu intervine o cauză de revocare sau anulare, la finalul termenului pedeapsa nu mai este aplicată.
Așadar, Mihailiuc nu este trimis acum pentru un an în penitenciar. Există însă o hotărâre definitivă prin care instanța a stabilit pedeapsa, alături de termenul de supraveghere și de amenda penală de 80.000 de lei. Codul penal stabilește totodată că amânarea poate fi revocată în anumite situații, inclusiv în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în condițiile prevăzute de lege.
Mihailiuc s-a pensionat la scurt timp după control
Alexandru Mihailiuc a părăsit magistratura în vara anului 2022. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat solicitarea sa de pensionare în ședința din 21 iunie 2022, propunând eliberarea din funcție începând cu 1 iulie. Ulterior, prin Decretul prezidențial nr. 937 din 28 iunie 2022, s-a stabilit oficial că Alexandru Mihailiuc, procuror-șef al Biroului Teritorial Ialomița din cadrul DIICOT, este eliberat din funcție, ca urmare a pensionării, începând cu 1 iulie 2022.
Momentul este relevant pentru cronologia cazului: perchezițiile avuseseră loc în decembrie 2021, controlul și declarațiile privind restituirea banilor sunt plasate în iunie 2022, iar pensionarea a devenit efectivă la începutul lunii următoare. Un an mai târziu, în iulie 2023, Parchetul General anunța trimiterea sa în judecată.
