Unul dintre incidente a avut loc în dimineața zilei de 6 octombrie, când nava comercială Alfa Watan, sub pavilion turcesc și aflată în drum spre portul românesc Sulina, a fost lovită de drone aeriene și navale suspectate că ar fi rusești. Atacul s-a produs în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 113 kilometri de localitatea de coastă Byala.
Echipajul feribotului bulgăresc Dioscuria, ajuns la fața locului după o explozie îndepărtată, a descoperit o barcă de salvare răsturnată și veste de salvare plutind pe apă. Cei 10 membri ai echipajului navei Alfa Watan nu au fost găsiți în acel moment.
Șase zile mai târziu, o altă navă, HS Dignity, a fost lovită în largul Bulgariei. Potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă, 11 membri ai echipajului au murit.
Până joi, atacurile s-au apropiat și mai mult de România. Două petroliere pentru transportul substanțelor chimice, Wine Trader și Yara J, au fost lovite și au luat foc, iar alți șapte marinari au fost dați dispăruți. În total, șase nave au fost atacate într-un interval de 10 zile, printre acestea numărându-se și Able și Chelsea-3.
Atacurile asupra transportului comercial afectează exporturile Ucrainei
Analiștii din domeniul securității maritime avertizează că intensificarea atacurilor pune în pericol transportul de mărfuri prin Marea Neagră, în special exporturile de cereale și petrol.
Compania de asigurări maritime și analiză a riscurilor Ambrey a semnalat o creștere puternică a frecvenței atacurilor începând din luna iulie. Potrivit estimărilor sale, forțele ruse ar fi responsabile pentru aproximativ 80% dintre incidente.
Tomas Alexa, analist senior al companiei, a explicat că unele atacuri implică atât drone aeriene, cât și drone de suprafață, acestea din urmă putând transporta încărcături explozive de până la 500 de kilograme. Navele de dimensiuni mici, care folosesc în principal sistemul de canale al Dunării, se pot scufunda rapid după ce sunt lovite.
„Deși atacurile împotriva navelor comerciale din Marea Neagră nu sunt un fenomen nou, asistăm la o escaladare atât în ceea ce privește numărul atacurilor, cât și aria geografică în care se produc”, a declarat Alexa.
Potrivit analistului, navele vizate au legături comerciale cu Ucraina, iar obiectivul atribuit Rusiei ar fi reducerea exporturilor ucrainene de cereale și produse agricole.
Consecințele sunt deja vizibile: numărul navelor care ajung în porturile ucrainene a scăzut semnificativ, costurile asigurărilor au crescut, iar armatorii și marinarii sunt tot mai reticenți să opereze în bazinul Mării Negre, inclusiv pe nave care nu transportă mărfuri ucrainene.
Din februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, peste 60 de marinari și-au pierdut viața în Marea Neagră, iar cea mai mare parte a deceselor s-a produs în ultimul an. În septembrie, Comitetul Comun de Război al pieței de asigurări din Londra a extins zonele considerate cu risc ridicat pentru a include aproape întregul bazin al Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei.
România și Bulgaria cer măsuri suplimentare de securitate
Extinderea atacurilor spre statele membre NATO ridică noi probleme de securitate pentru regiune. Experții consideră că intensificarea loviturilor rusești asupra transporturilor agricole ucrainene ar putea fi legată de extinderea atacurilor ucrainene asupra așa-numitei flote fantomă rusești, folosită pentru transportul petrolului.
Pe măsură ce navele comerciale încearcă să navigheze la distanță mai mare de coastă, amenințarea s-a schimbat, trecând de la minele navale la drone cu rază de acțiune tot mai mare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat după scufundarea navei Alfa Watan că navele comerciale și echipajele civile sunt vizate, iar vieți omenești au fost deja pierdute.
La rândul său, premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat drept „absolut inacceptabile” atacurile din apropierea apelor teritoriale ale țării sale.
Autoritățile bulgare solicită sprijin din partea Uniunii Europene și NATO pentru consolidarea securității maritime și cooperează cu România și Turcia. Oficialii au precizat că, în prezent, nu există dovezi clare și concludente care să stabilească responsabilitatea uneia dintre părțile implicate. Radev a afirmat însă că rezultatul atacurilor pare să avantajeze Federația Rusă.
În cadrul unei întâlniri desfășurate joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat cu Radev și cu președintele României, Nicușor Dan, despre securitatea din Marea Neagră. Rutte a declarat că Alianța va continua să colaboreze cu statele membre din regiune și își va adapta măsurile de descurajare și apărare în funcție de evoluția situației.
Pe fondul apropierii atacurilor de teritoriul statelor NATO, a fost readusă în discuție posibilitatea activării articolului 4 din Tratatul Alianței, care permite consultări între membri atunci când securitatea sau integritatea teritorială a unuia dintre ei este amenințată.
Riscuri pentru securitatea alimentară mondială
Escaladarea conflictului maritim ar putea avea efecte și asupra piețelor alimentare internaționale. Ucraina, Rusia și România sunt exportatori importanți de cereale, iar perturbarea transportului prin Marea Neagră poate afecta aprovizionarea și prețurile la nivel mondial.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a descris Marea Neagră drept o arteră esențială pentru aprovizionarea alimentară globală și a subliniat necesitatea unor investiții suplimentare în apărare și descurajare.
Organizația Maritimă Internațională a avertizat, de asemenea, asupra pericolelor tot mai mari pentru navigatori, în contextul atacurilor din Marea Neagră, Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz.
Directorul pentru siguranță maritimă al organizației, Damien Chevallier, a declarat că numărul tot mai mare de victime transformă navigația într-o profesie din ce în ce mai periculoasă. Acesta a atras atenția că transportul maritim este folosit tot mai des ca instrument de presiune geopolitică.
