Eugen Tomac s-a născut la 27 iunie 1981, în comuna Babele (Oziornoe) din raionul Ismail, regiunea Odesa, aflată în sudul Basarabiei (azi Ucraina).
El este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, cu o experiență politică națională și europeană de peste 20 de ani, potrivit Administrației Prezidențiale. În prezent, este deputat în Parlamentul European și președinte al Partidului Mișcarea Populară.
De-a lungul carierei sale, a susținut în mod constant proiecte dedicate apărării drepturilor românilor din Diaspora și din comunitățile istorice. Este implicat activ în inițiative privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și în proiecte destinate promovării identității culturale românești în regiune.
Membru al Parlamentului European, al doilea mandat
Din iulie 2019, Eugen Tomac este membru al Parlamentului European, aflat la al doilea mandat. În Legislativul de la Bruxelles, este membru în Comisia pentru Cultură și Educație, Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia specială pentru Scutul democrației europene, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, precum și în Adunarea Parlamentară Euronest.
În perioada 2012-2019, a fost deputat în Parlamentul României. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a obținut 78,6% din voturile românilor de peste hotare, fiind numit președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților.
Între 2009 și 2012, a fost Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar ulterior, consilier de stat în cadrul Cancelariei Președintelui României.
Totodată, în 2006-2007 a fost Expert pentru relațiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale.
În perioada 2004–2006 a fost redactor la revista Magazin Istoric.
Eugen Tomac a fost numit Consilier onorific al Președintelui României, Nicușor Dan, pentru relația cu românii de pretutindeni, la data de 6 octombrie 2025.
Legăturile lui Eugen Tomac cu Traian Băsescu
Tomac a ocupat primele funcții în Administrația Prezidențială în timpul mandatului lui Traian Băsescu. El a lucrat la Palatul Cotroceni (2006–2007) pe relația cu românii de pretutindeni, când președinte era Traian Băsescu, și a ajuns ulterior consilier de stat în 2012, tot în administrația președintelui Traian Băsescu.
De altfel, el a devenit membru al partidului care a fost condus de Traian Băsescu, Partidul Democrat Liberal (PDL), în 2008, deţinând şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei PDL Diaspora (2008-2012). A demisionat din partid la 19 iulie 2013, pentru a se înscrie în Fundaţia Mişcarea Populară, devenită Partidul Mişcarea Populară (PMP) – un partid lansat tot de Traian Băsescu.
În 2018, când Traian Băsescu s-a retras din fruntea PMP, Tomac (care era președinte executiv) a fost ales președinte al partidului, Băsescu afirmând atunci că va rămâne un “susținător” al PMP.
La alegerile parlamentare din decembrie 2020, PMP a obţinut 4,94% din voturi, ratând intrarea în Parlament. În acest context, preşedintele PMP, Eugen Tomac, şi-a anunţat demisia din această funcţie.
Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales din nou, la 19 februarie 2022, pe Eugen Tomac ca preşedinte al formaţiunii politice.
Scandalul cu Cristian Diaconescu
Conflictul din PMP a izbucnit la începutul anului 2022, pe fondul unei lupte pentru controlul conducerii partidului, după rezultatele slabe ale PMP la alegerile parlamentare din 2020.
Cristian Diaconescu era, la acel moment, președinte al PMP, ales în 2021.
Eugen Tomac, fost lider PMP și europarlamentar, a contestat modul de conducere al partidului și a inițiat schimbarea conducerii.
El l-a acuzat pe Eugen Tomac de „puci intern” și de încercarea de preluare abuzivă a partidului, printr-o ședință a Colegiului Național din 12 ianuarie 2022, despre care Diaconescu a spus că este nestatutară. A reclamat că i-a fost blocat accesul la canalele oficiale de comunicare ale PMP, inclusiv la pagina de Facebook a partidului.
De asemenea, Diaconescu a susținut că strategia lui Tomac urmărea „băgarea PMP în moarte clinică” și ulterior cedarea partidului către alte formațiuni politice.
În replică, Tomac a afirmat că Diaconescu blochează partidul și că refuză organizarea unui congres legitim. În martie 2022, Tomac a anunțat excluderea lui Cristian Diaconescu din PMP, decizie contestată imediat de acesta în instanță.
Ulterior, Tomac l-a acuzat pe Diaconescu că a deschis zeci de procese (peste 90, potrivit PMP) pentru a bloca activitatea partidului.
Conflictul s-a mutat rapid în justiție și a durat aproape doi ani.
În aprilie 2024, Curtea de Apel București a respins definitiv recursurile formulate de Cristian Diaconescu și a validat congresul din martie 2023, confirmându-l pe Eugen Tomac ca președinte legitim al PMP.
