Într-o investigație publicată în data de 3 mai, jurnaliștii de la Mediapart arată cum Rusia a pus în operă atacul cibernetic care a avut loc în timpul alegerilor anulate, operațiunea de interferență „masivă” asupra TikTok, fiind planificată de un an de Moscova și având scopul de a scoate președinte un ”supus” al Moscovei, Șoșoacă sau Călin Georgescu.
După cum se știe, pe 6 decembrie 2024, rezultatele alegerilor, care l-au plasat în mod surprinzător în frunte pe falsul candidat al unei presupuse extreme de dreapta, Călin Georgescu, au fost anulate de Curtea Constituțională, judecătorii bazându-se pe rapoarte ale serviciilor secrete române, declasificate cu două zile mai devreme, care relatau atacuri cibernetice și manipulări observate pe platforma chineză TikTok în scopuri de propagandă electorală în favoarea acesteia. Oficial, Serviciul Român de Informații (SRI) se referea în rapoartele sale doar la operațiunea desfășurată de un „actor statal”. Însă, neoficial, SRI se referea la Moscova în schimburile sale cu partenerii săi europeni, Kremlinul fiind atât de puternic suspectat de interferență într-un scrutin dintr-o țară membră a Uniunii Europene, încât informațiile, considerate extrem de sensibile, au ajuns la Palatul Élysée din Franța, după cum au confirmat jurnaliștilor de la Mediapart o sursă dintr-un minister.
Cel mai incriminator element detectat de SRI au fost atacurile cibernetice împotriva structurii IT care găzduia serverele alegerilor prezidențiale. Un atac de amploare și deosebit de sofisticat. Peste 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate „inclusiv în ziua alegerilor” din 33 de țări diferite, atacatorii folosind metode avansate de anonimizare, care aparent erau imposibil de identificat.
Un an de pregătiri pentru calul troian Șoșoacă.
Ceea ce SRI nu a făcut public, iar Mediapart a dezvăluit ieri, este faptul că Srrviiul Român de Informații a reușit totuși să atribuie un atac care a compromis un server de hărți către APT29, cunoscută și sub pseudonimul „Cozy Bear” sau „The Dukes”, o unitate de hackeri ai SVR, serviciul rus de informații externe – care nu trebuie confundată cu APT28 al serviciului rus de informații militare, cel ce tocmai a fost desemnată de Franța ca fiind responsabilă pentru MacronLeaks. Principalele ”realizări” ale APT29 includ piratarea Comitetului Național Democrat în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2016.
Serviciile secrete românești au adunat informații care stabilesc că strategia de interferență „la scară largă” în alegerile prezidențiale a fost concepută și implementată de Kremlin încă de la sfârșitul anului 2023. Obiectivul acestei strategii era de a permite unui „actor politic reprezentând un partid cu tendințe suveraniste” – Diana Iovanovici Șoșoacă – să ajungă în turul al doilea, apoi să obțină cel puțin 30% din locurile din Parlament la următoarele alegeri legislative.
Pentru a realiza acest lucru Rusia intenționa, inițial, să alimenteze sursele de nemulțumire, având grijă să nu răspândească un limbaj prea deschis pro-rus. Mai degrabă, era vorba despre exacerbarea problemelor interne, cum ar fi corupția, inflația sau presupusele efecte negative ale războiului din Ucraina asupra țării. A doua parte a planului este redirecționarea voturilor celor nemulțumiți către un candidat suveranist. Curtea Constituțională a României a respins-o însă pe 6 octombrie 2024, pe Șoșoacă, fără o justificare publică, ceea ce a provocat agitație în țară, unii denunțând un complot statal de eliminare a femeii care începea să facă progrese în sondaje. Curtea Constituțională i-a interzis , de asemenea , să concureze din nou pe 4 mai, acuzând-o că a făcut declarații contrare „valorilor democratice” și invocând un pericol pentru apartenența România la Uniunea Europeană și NATO.
Georgescu, iepurașul scos de SVR din jobenul lui Putin.
În orice caz, odată cu eliminarea din cursă a Dianei Iovanovici Șoșoacă la începutul lunii octombrie 2024, Kremlinul trebuia să găsească un nou protejat, capabil, în caz de victorie, să pună în aplicare programul dorit: încetarea ajutorului acordat Ucrainei. Conform SRI, Moscova s-a orientat către Călin Georgescu, un fost funcționar public de rang înalt, în vârstă de 62 de ani, care s-a autoproclamat candidat în ultimul moment, nu a prezentat niciun buget de campanie și nu a ținut nicio ședință. Pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a creat surpriza obținând aproape 23% din voturi (peste 2 milioane de voturi) în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cu patru săptămâni mai devreme, sondajele îl dădeau cu mai puțin de 1% din intențiile de vot.
Georgescu a beneficiat de o campanie „sofisticată” de astroturfing (o tehnică menită să umfle artificial un subiect pe rețelele de socializare) desfășurată pe TikTok, permițându-i să-și crească popularitatea, așa cum este detaliat într-un raport al Viginum, serviciul francez de monitorizare a interferențelor digitale străine. Numărul de abonați și vizualizări ale contului său s-a triplat în două săptămâni. Hashtag-urile asociate candidatului s-au bucurat, de asemenea, de o creștere meteorică a popularității, cum ar fi #CalinGeorgescu, care ar fi primit peste 73 de milioane de vizualizări în șapte zile. Rezultate excepționale. Toutuși, deși rețeaua de socializare chineză este foarte populară în România (aproape jumătate din populația sa o folosește), aceasta reprezintă „doar” 9 milioane de oameni.
Manevra s-a bazat pe mobilizarea coordonată a aproape 25.000 de conturi TikTok care au devenit deosebit de active cu două săptămâni înainte de prima rundă de scrutin. Potrivit serviciilor secrete românești, aceste conturi foloseau adrese IP unice pentru a se conecta la platformă, ceea ce făcea imposibilă conectarea lor la aceeași rețea. Documentele declasificate de administrația românească dezvăluie, de asemenea, existența mai multor canale Discord și bucle Telegram (unele dintre ele fiind pre-poziționate încă din septembrie 2022), care difuzau publicului lor instrucțiuni precise privind conținutul care urma să fie distribuit, precum și instrucțiuni despre cum să manipulezi algoritmul TikTok fără a fi detectat de instrumentele sale de moderare…
Prin urmare, s-a recomandat modificarea videoclipurilor partajate, de exemplu, prin adăugarea unui emoji sau a unei fraze proprii, astfel încât să arate ca și conținut original și nu ca fiind duplicat. De asemenea, s-a recomandat să se scrie comentarii favorabile lui Călin Georgescu sau hashtaguri folosite de acesta în propriile publicații sub publicațiile altor candidați.
Acest lucru a contribuit la creșterea numărului de conținuturi legate de candidat în algoritmul de recomandare al TikTok, propulsându-i în cele din urmă numele pe locul 9 în tendințe la nivel mondial. Platforma chineză a numit-o „campanie de gherilă politică în masă ”, iar una dintre principalele daune cauzate de această campanie de manipulare a fost aceea de a submina încrederea alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale.
Mai mult decât atât, potrivit Agenției franceze Viginum, pentru a amplifica și mai mult manipularea, peste 130 de influenceri, reprezentând peste 8 milioane de abonați, au fost recrutați pentru a oferi „în ciuda voinței lor”, vizibilitate candidatului Georgescu.
Influencerii au fost însărcinați să posteze videoclipuri prin care încurajau alegătorii să meargă la urne, fără a menționa numele vreunui candidat. În mesajele lor video, aceștia au descris calitățile așteptate de la un „candidat ideal” și au distribuit hashtag-uri predefinite. Odată ce videoclipurile lor au fost publicate, rețele coordonate de conturi au inundat spațiul de comentarii cu mesaje de susținere pentru Călin Georgescu, prezentat ca posedând calitățile acestui „candidat ideal” .
Serviciul Român de Informații a indicat într-un raport declasificat că unii dintre influencerii recrutați au fost recrutați prin intermediul platformei românești de marketing FameUp, care conectează advertiserii care doresc să deruleze campanii publicitare pe TikTok și YouTube cu influenceri care le pot transmite mesajele contra cost. Alții ar fi fost contactați prin e-mail, prin intermediul companiei sud-africane de comunicații FA Agency, care a oferit un comision de 1.000 de euro per videoclip.
Statul român, aproape demolat de toleranța propriilor autorități.
Pe 13 decembrie 2024, ziarul Le Monde a publicat o anchetă care arată că firma sud-africană FA Agency face parte dintr-o „constelație de companii” legate de o agenție de publicitate ucraineană al cărei șef a susținut deschis țara sa în fața agresiunii rusești. Și, potrivit presei românești Snoop , Partidul Național Liberal (PNL) pro-european, din care provine președintele demisionar Klaus Iohannis, a fost cel care a finanțat o campanie de comunicare pe TikTok prin angajarea celor 130 de influenceri prin intermediul platformei FameUp.
A căutat partidul de guvernământ să-l promoveze pe marginalul Georgescu în detrimentul altor candidați de extremă dreapta aflați mai sus în sondaje? Compania care administrează FameUp a negat ulterior că hackerii ar fi deturnat conținutul campaniei „scoateți la vot”. Totuși, aceste incertitudini nu permit, potrivit lui Viginum, identificarea unui sponsor în spatele campaniei pro-Georgescu.
Pe de altă parte, odată anulate alegerile, „Rusia și intermediarii săi” au răspândit pe rețelele de socializare, „masiv și coordonat” , potrivit unui serviciu european de informații, o narațiune prin care acuzau autoritățile române de „lovitură de stat”, unele publicații fiind însoțite de fotomontaje care înfățișau prezența tancurilor în orașele românești, denunțând „sfârșitul democrației”, acuzând NATO și Statele Unite de implicare în complot.
Un mesaj care a fost preluat, debarasat de excese, dincolo de mișcarea de extremă dreapta și care a pătruns în întreaga societate civilă. Acest lucru a determinat Viginum să scrie în concluzia raportului său că „una dintre principalele daune cauzate de această campanie de manipulare a fost alterarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale ”.
