Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu include măsuri pentru îmbunătățirea securității României, atât în cadrul NATO și al UE, cât și alături de statele vecine. Printre prioritățile de securitate, mai ales în contextul războiului din Ucraina, se numără creșterea cheltuielilor pentru înzestrarea armatei și întărirea angajamentelor deja existente în cadrul NATO și al UE. În plus, se pune accent pe Parteneriatul Strategic cu SUA, pe cooperarea cu statele vecine, precum Republica Moldova și Ucraina, și pe soluționarea problemelor din Marea Neagră. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și riscurile de la Marea Neagră cer o apărare națională mai puternică: creștem gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO și UE și prin Parteneriatul Strategic cu SUA, și legăm înzestrarea de industria națională. Siguranța cetățeanului este în centrul activității Ministerului Afacerilor Interne. Vom depune eforturi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor din SAFE”, anunță Luca Niculescu în programul său de guvernare. Specialiștii spun că acest program nu aduce nimic nou și că, de fapt, sunt chestiuni „reciclate”, firești în contextul în care se află România, fără o îmbunătățire substanțială a situației.
„NATO 3.0” și proiecte de investiții pentru Marea Neagră
În programul de guvernare se precizează că România va participa activ la consolidarea unui bloc de apărare pe flancul estic, printr-un sprijin sporit pentru Ucraina și continuarea descurajării și constrângerii Rusiei ca stat agresor. Noul program de guvernare vorbește despre „NATO 3.0”, un hub important de protecție europeană și de consolidare a capacității de apărare. România, arată programul de guvernare Niculescu, ar trebui să investească în domenii inovatoare ale industriei de apărare, precum securitatea cibernetică și contracararea amenințărilor hibride, prin înființarea unor centre de excelență NATO și dezvoltarea unor programe de cercetare militară. „Consolidăm rolul României în NATO și susținem întărirea apărării colective pe Flancul Estic, o prezență aliată sporită, sprijinul pentru Ucraina; față de Rusia, susținem descurajarea și constrângerea. Participăm la construcția «NATO 3.0» (…) Susținem extinderea și diversificarea prezenței aliate în România, inclusiv în domeniile cibernetic și al amenințărilor hibride, și atragerea de noi structuri, programe și centre de excelență NATO, în coordonare cu UE. Valorificăm apartenența la NATO pentru industria de apărare și mobilitatea militară, din bugetele de apărare asumate și prin instrumentele NATO”, se arată în programul de guvernare.
Investițiile în zona Mării Negre, mai ales în domeniul securității, reprezintă o altă prioritate din programul de guvernare, în condițiile în care regiunea a devenit o zonă sensibilă. România se confruntă cu probleme majore de securitate în Marea Neagră, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor rusești în apropierea apelor sale teritoriale. Mai multe nave comerciale, precum Sea Destiny, au fost vizate sau avariate de explozii și atacuri cu drone aeriene în apropiere de Sulina și în apele din zona economică a României, generând incidente maritime repetate. În plus, escaladarea conflictului transformă Marea Neagră într-o zonă de risc ridicat pentru transportul maritim, afectând siguranța navelor și a marinarilor. Nu în ultimul rând, extinderea operațiunilor militare crește riscurile pentru cablurile submarine, platformele de exploatare și rutele de aprovizionare energetică și alimentară.
Tocmai de aceea, programul de guvernare Niculescu prevede întărirea securității maritime prin parteneriate cu Bulgaria și Turcia, dar și găzduirea în România a hubului european de securitate maritimă. Acesta are, practic, doar un rol informativ. Totuși, arată programul, importanța sa constă în schimbul de informații și avertizarea timpurie în cazul unui atac sau al unui dispozitiv militar scăpat de sub control. Nu în ultimul rând, în primul semestru din 2027 ar urma să fie prezentat la nivelul Uniunii Europene un portofoliu de investiții majore în Portul Constanța și în zona dunăreană, în transport, energie, cabluri și infrastructură digitală, cu legături spre Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Asia Centrală.
Sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova și investiții în energie nucleară
Tot la capitolul securitate, prin programul de guvernare, Luca Niculescu vizează consolidarea apărării pe flancul estic, în cooperare cu Republica Moldova, Ucraina și celelalte state balcanice. De exemplu, în program se precizează că România va rămâne principalul susținător al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Rămânem principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova. Sprijinim reziliența sa, inclusiv energetică și în fața atacurilor hibride, promovăm măsuri împotriva actorilor care urmăresc destabilizarea ei, oferim expertiză și asistență financiară pentru proiecte și susținem asistența macrofinanciară a Uniunii Europene. Pregătim cu autoritățile de la Chișinău, în primul semestru din 2027, un portofoliu comun de interconectări și investiții în energie, transport, digitalizare, administrație, educație și dezvoltare locală și mobilizăm experți români pentru negocierile de aderare și administrația publică”, se arată în program
Niculescu propune, de asemenea, sprijinirea parcursului european al Ucrainei și implementarea Parteneriatului Strategic cu țara vecină, precum și continuarea asistenței militare și de instruire acordate acesteia. Totodată, se precizează că vor fi planificate discuții privind drepturile minorității române din Ucraina. „Susținem parcursul european al Ucrainei, pe baza meritelor proprii. Construim un mecanism pentru participarea companiilor românești la reconstrucție, în infrastructură, energie, transport, sănătate, agricultură și servicii, și investim în proiecte transfrontaliere. Drepturile persoanelor aparținând minorității române, inclusiv la educație și libertate religioasă, rămân o prioritate a dialogului”, scrie în programul de guvernare. Se pune accent și pe continuarea Parteneriatului Strategic cu SUA, prin proiecte comune, inclusiv în energie nucleară, inteligență artificială și securitate cibernetică.
„Reciclăm chestii”
Pentru analiști și experți, aceste propuneri nu sunt spectaculoase, ci sunt considerate măsuri firești, care nu aduc nimic nou. Aceasta este opinia lui Cătălin Buciumeanu, fost diplomat cu experiență în administrația publică, relații internaționale și inovare tehnologică. A activat în cadrul unor instituții precum Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Parlamentul României. Este fondator al Centrului de Strategii Avansate și al clusterului de inovare tehnologică INVENTIKUS
„Colaborarea și susținerea Ucrainei și Republicii Moldova este o chestiune de bun-simț. Este ca și cum ai spune «Dacă vreau să fiu alergător de cursă lungă, am nevoie de ambele picioare». Nu pot să fiu șchiop și să câștig maratonul. Fără Republica Moldova și Ucraina n-am avea securitate”, precizează Cătălin Buciumeanu.
Investițiile în securitatea Mării Negre sunt vitale. Însă, spun specialiștii, reacția a venit în ultimul ceas, când realitatea războiului s-a impus. „Marea Neagră, care era singurul nostru prieten care nu ne făcea probleme, a devenit o mare de probleme. Și nici cu asta nu ne descurcăm fiindcă am ignorat-o până când ne-a pleznit peste ochi”, adaugă Buciumeanu.
În ceea ce privește planurile de apărare, acesta spune că sunt idei reciclate, despre care s-a tot vorbit. El susține însă că nu se fac eforturi reale pentru ca România să devină, din punctul de vedere al securității, o țară „pe picioarele ei”, mai ales în privința echipamentelor și tehnologiilor militare.
„Reciclăm chestii. Reciclăm lucruri care erau deja spuse ca nu cumva să se trezească românul că «uite domne, un guvern pro-occident, pro-american a luat-o deodată razna». Nu am luat-o razna, dar nici nu facem ce se cere la nivelul ăla de parteneriat. Noi suntem stat NATO. Când spunem că suntem stat NATO și am intrat în NATO, trebuie să avem capacitatea de a ne furniza singuri securitatea. Adică, fiind stat NATO, avem toate capacitățile necesare, avem toate protocoalele, legile care să ne ajute să fim la standardele NATO. Vi se pare că noi suntem la standard NATO? Vi se pare că știm ce facem, că suntem echipați? Noi am luat NATO ca pe o chestie așa: NATO este America, deci ei ne păzesc pe toți. Umbrela americană, de asta avem parteneriat. Surpriză! Războiul a luat-o într-o altă direcție și Ucraina ne arată cât se poate de clar că tehnologia nu așteaptă deciziile Parlamentului României de la București sau indeciziile Guvernului de la Palatul Victoria”, adaugă Buciumeanu.
