De mai multe luni, locuitorii municipiului Slobozia reclamă episoade recurente de mirosuri puternice, chimice, resimțite în special în cartierele apropiate de zona industrială și de stațiile de epurare. Reclamațiile au devenit atât de frecvente încât autoritățile au fost nevoite să trimită în teren autolaboratoare mobile pentru monitorizarea calității aerului.
Rezultatele unei astfel de monitorizări, realizate de ANMAP, oferă acum primele indicii tehnice clare despre natura fenomenului. Datele colectate în municipiul Slobozia, pe strada Londra, arată că în dimineața zilei de 11 martie 2026 s-au înregistrat depășiri semnificative ale concentrației de hidrogen sulfurat (H₂S), gazul responsabil pentru mirosul caracteristic de chimicale.
Hidrogenul sulfurat este unul dintre cei mai relevanți indicatori ai proceselor de fermentație anaerobă și apare frecvent în instalațiile de epurare, în depozitele de nămol sau în zonele unde sunt manipulate deșeuri organice și ape reziduale industriale.
Limita legală pentru acest indicator, stabilită pentru media pe 30 de minute, este de 15 micrograme pe metru cub (µg/m³).
Datele înregistrate de autolaborator arată însă că, într-un interval relativ scurt din această dimineață, această limită a fost depășită de mai multe ori, atingând chiar valori de aproximativ șase ori mai mari decât pragul admis.
Dincolo de cifrele seci ale raportului, forma graficului de concentrații spune însă o poveste mult mai interesantă, deoarece tiparul depășirilor indică destul de clar ce tip de activitate industrială ar fi putut genera episodul de poluare.
Graficul care spune mai mult decât un comunicat. Ce arată, de fapt, spike-ul de hidrogen sulfurat din dimineața de 11 martie
Datele obținute de autolaboratorul mobil de monitorizare a aerului amplasat pe strada Londra din Slobozia oferă o imagine mult mai clară asupra naturii mirosurilor reclamate de locuitori în ultimele luni. Dincolo de formulările tehnice ale raportului, graficul concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H₂S) spune o poveste operațională destul de limpede despre ceea ce s-a întâmplat în dimineața respectivă.
Monitorizarea a urmărit concentrația medie pe 30 de minute de H₂S, un gaz tipic pentru procesele de fermentație anaerobă ale materiei organice, adică nămoluri, ape reziduale industriale sau deșeuri lichide bogate în sulf, limmita legală pentru acest indicator fiind, după cum spuneam, de 15 µg/m³.
Între 00:00 și aproximativ 05:30, valorile au rămas relativ stabile, situându-se în intervalul 9–12 µg/m³, adică sub pragul legal. Aceasta este o concentrație compatibilă cu fondul urban normal din zonele în care există infrastructură de canalizare sau instalații de epurare. Cu alte cuvinte, până la primele ore ale dimineții nu exista niciun episod major de poluare.
Momentul în care graficul ”explodează” este situat imediat după ora 6 a dimineții. Concentrația urcă brusc la aproximativ 40 µg/m³, aproape de trei ori peste limita legală. La 06:30, se înregistrează și vârful: aproximativ 90 µg/m³, adică de șase ori peste limita admisă.
După acest maxim, valorile scad progresiv: 07:00 – aproximativ 45 µg/m³, 07:30 – aproximativ 20 µg/m³ și a bia după 08:00, nivelul revine sub pragul de 15 µg/m³.
În total, episodul de depășire a durat aproximativ două ore, cu patru intervale consecutive peste limita legală.
Ce spune tiparul graficului
Pentru specialiștii în monitorizarea poluării, forma graficului este extrem de relevantă. Nu este vorba despre o creștere lentă și constantă, tipică unei poluări difuze, ci despre un spike abrupt, cu trei caracteristici clare: creștere bruscă, vârf foarte mare și scădere rapidă
Acest tipar este specific unor emisii punctuale generate de operațiuni industriale, nu de o sursă permanentă. În mod tipic, astfel de spike-uri de hidrogen sulfurat apar în trei situații operaționale: la golirea sau manipularea bazinelor cu nămol sau deșeuri (H₂S este produs în cantități mari atunci când nămolul sau deșeul anaerob este agitat sau pompat. În momentul în care un bazin este deschis sau golit, gazele dizolvate în masa organică se eliberează rapid în atmosferă), la deversarea unei încărcări organice concentrate (un alt scenariu frecvent este introducerea în sistemul de epurare a unei cantități mari de apă uzată cu încărcătură organică ridicată. În contact cu nămolurile existente în bazine, materia organică poate genera fermentații rapide și eliberări masive de H₂S), sau la manipularea sau transferul de deșeuri lichide (atunci când rezervoarele cu deșeuri lichide sunt mutate, deschise sau transferate între containere, gazele acumulate în interior sunt eliberate brusc).
Ce indică ora la care apare vârful
Ora la care apare episodul – aproximativ 06:00–07:00 dimineața – este, de asemenea, sugestivă. În exploatarea instalațiilor industriale, această perioadă coincide frecvent cu pornirea activităților zilnice, operațiuni de transfer sau pompare, golirea unor rezervoare pentru prelucrare, pe scurt, momentul în care instalațiile încep să fie operate după perioada nocturnă.
Vârful de aproximativ 90 µg/m³ nu este doar o simplă depășire a normei. Este o concentrație de șase ori peste limita admisă, suficientă pentru a produce mirosuri puternice perceptibile la distanțe mari. Faptul că valorile revin relativ rapid la normal indică însă că emisia nu a fost continuă, ci legată de o operațiune punctuală desfășurată într-un interval limitat de timp.
Ce sugerează analiza operațională
Interpretarea tehnică a graficului indică, cel mai probabil, o activitate de manipulare sau transfer de nămoluri ori deșeuri lichide în instalația industrială din apropierea punctului de monitorizare. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un miros difuz provenit din canalizarea orașului sau dintr-o sursă îndepărtată, ci despre un episod operațional concret, produs într-un interval scurt și detectat exact în momentul în care a avut loc.
Graficul nu spune explicit cine a produs emisia. Dar spune foarte clar cum s-a produs. Iar uneori, forma unei curbe pe un ecran de monitorizare poate fi mai revelatoare decât o pagină întreagă de explicații administrative.
