Noțiunea de baron local e deja legendă în România. S-a ițit prin presă în urmă cu peste două decenii, a fost asociată în special cu PSD și cu diverși lideri județeni sau regionali cu educații îndoielnice și tendințe autocratice ostentative, apoi a rămas în vocabularul urban pentru a fi asociată ușor oricărui lider polico – administrativ vremelnic care și-a creat în timp relații de influență, imagine și ecou.
Fără a fi, la baza sa istorică, un termen negativ, baronul e folosit la noi într-un sens peiorativ care ține de lipsa de consistență a poporului român, cel obișnuit în 50 de ani de comunism să se raporteze exclusiv feudal și critic la ceea ce nu îi este egal.
Mereu alături de baron, în slujba lui, baroneții locali formează, de fapt, pătura groasă, dinamică și extrem de eficientă pe care orice lider local își întemeiază feuda. Baroneții sunt mulți, sunt harnici, unii ocupă funcții cheie în Primării, Consilii Județene și Locale, Direcții și Companii de servicii, alții au societăți abonate la lucrările publice. Baroneții au bani în conturi și se remarcă prin faptul că domnesc confortabil în mijlocul unor rețele de influență de amploare.
Când se mai și asociază între ei, rețeta de acțiune a baroneților devine o adevărată afacere, care nu are cum să nu scoată profit garantat. Pentru cine? Firește, nu pentru plebe, nu pentru vulg…
Toți oamenii Președintelui. PSD, Grup Investițional Organizat
În Ialomița, toți baroneții lucrează pentru shogunul administrativ PSD, Marian Pavel (foto), șeful Consiliului Județean. Pavel cârmuiește, numește, împarte fotolii și întinde umbrele. Sub pavăza Președintelui, oamenii lui, baroneții, se strâng, se asociază și lucrează în Grup Investițional Organizat. Investesc în ei înșiși, în imaginea lor, în notorietate, apoi în încredere și eligibilitate pentru ca, la momentul potrivit, din patru în patru ani, să producă profit consistent. Pentru ei și pentru Președinte.
Alexandru Potor, Ștefan Țintă, Ștefan Mușoiu, Marin Constantin, cărora li-i putem adăuga aleatoriu dar deloc întâmplător (sic!) pe Constantin Sava sau Adrian Stoicescu, sunt doar câteva dintre numele piramidei baroneților locali de Bărăgan, acea structură prin ale cărei capilare resursa glodului ialomițean se transmite, dijmuit, e drept, sus, sus, către Președinte. Când baroneții lucrează, el, Președintele, e fericit. Când se mai și asociază, cum spuneam, nu mai e loc decât de profit.
Când baroneții asociați în afaceri private ajung să conducă în tandem serviciile publice
Unul dintre modelele de asociere puse în scenă de oamenii Președintelui, baroneții, este cel care guvernează în prezent activitatea SC Urban SA Slobozia. Fostă societate de gospodărire comunală a municipiului reședință de județ, Urban-ul slobozean a devenit, din vara lui 2021, ditamai operatorul regional de apă, epurare și canalizare, grație aportului prin de Consiliul Județean Ialomița și-a adjudecat 70% din capitalul social al firmei. Operațiunea a avut loc mulțumită unei ”asocieri” politice prealabile între primarul liberal al Sloboziei, Dragoș Soare, și președintele pesedist al Consiliului Județean, Marian Pavel, coabitarea tandemului începând să producă efecte încă de la începutul anului 2021.
Astfel, în data de 5 ianuarie 2021, Pavel emitea dispoziția numărul 04 prin care, printre altele, statua delegarea unor competențe precise unuia dintre baroneții săi preferați, fostul și viitorul candidat la Primăria Sloboziei, Alexandru Potor (foto jos). Prin documentul amintit, Potor, din postura de administrator public al județului, primea coordonarea atât a compartimentului ”Societăți, Servicii și Instituții publice subordonate”, cât și a strategiilor, proiectelor și programelor cu caracter permanent al CJI din zona serviciilor publice și de infrastructură.
Două luni mai târziu, deși încă nu avea forță de decizie asupra activității Urban Slobozia, Potor îl ”convingea” pe primarul liberal Dragoș Soare să-l propulseze, introducându-l pe ușa din dos, pe Adrian Stoicescu, în funcția de director general al SC Urban.
Se executa astfel, de către oamenii Președintelui, prima manevră de asociere publică ”baronet la baronet”. De ce spunem asta? În primul rând din cauza faptului că, în 2021, opinia publică ialomițeană a aflat faptul că Stoicescu (foto jos), noul director de la Urban, nu reprezenta altceva decât fostul coleg de clasă de liceu al administratorului public, Alexandru Potor, baronaș devenit apoi chiar naș în familia șefului de la Urban.
Ce nu au aflat ialomițenii a fost faptul că Potor și Stoicescu, cei doi supuși ai shogunului Pavel, au devenit ulterior și asociați în afaceri private, fix în momentul în care, din punct de vedere al calităților publice, se aflau în raporturi de coordonare și control.
Deși, în 2021, Consiliul Județean devenea acționar majoritar la Urban Slobozia, iar Alexandru Potor coordona departamentul ”Societăți, Servicii și Instituții publice subordonate” și strategiile, proiectele și programele cu caracter permanent al CJI din zona serviciilor publice și de infrastructură, deci superviza managementul finului director Stoicescu, în 2022 cei doi slujitori ai interesului public și ai obiectivelor președintelui Pavel înființau împreună societatea SOUTH CHEMICAL COMPANY SRL., fix la un an după ce Potor îl propulsase pe Stoicescu, potrivit chiar declarațiilor primarului Soare, în fotoliul de șef al companiei Consiliului Județean, SC Urban Slobozia SA.
Cu un mandat de administrator valabil până în 2071 pentru societatea pe care o deține ”parte în parte” cu Potor, administratorul public al județului, managerul Stoicescu conduce deci, în paralel cu Urban-ul slobozean, o firmă ale cărei obiecte de activitate ar putea-o transforma oricând în furnizor de materiale, spre exemplu, pentru operatorul regional al Consiliului Județean Ialomița. Cu alte cuvinte, la momentul la care Urban-ul condus de Stoicescu pune în scenă proiecte de apă și canalizare, ce ar putea împiedica South Chemical-ul lui Potor & Stoicescu să furnizeze cimentul, mortarul, tuburile, țevile și accesoriile pentru șantierele companiei CJI?
În loc de ”va urma”
În condițiile în care prezumțiile, în cazul acestei combinații de persoane și interese, umbresc cel puțin moralitatea asocierii, nu ne putem substitui organelor în drept a se pronunța asupra legalității. În ceea ce ne privește, vom prezenta în zilele care urmează alte noi cazuri de ”asocieri pe profit” ale Oamenilor Președintelui de la Ialomița, astfel încât opinia publică să își poată face o imagine cât mai exactă a păienjenișului de combinații și obiective personale ce grevează activitatea publică a Cartelului Baroneților de Bărăgan.
