”Nu se mai poate așea, la noi în bloc s-a constituat un Stat Paralel! Dacă voi aceptați treaba asta, treaba voastră! Da’ eu nu mai sunt dispus să tolerez anormalia!”, a urlat nea Livică Drăgan, izbind cu pumnul în masă, de s-a vărsat juma din halba cu Noroc proaspăt servită. ”Eu îs cel mai vechi în blocu de față, m-am mutat când nici nu-l dăduse gata Tovarășu, c-am avut o trecere la secretaru de Partid. Deci pot să vă zic că nea Mișu Manase e cel mai capabil administrator de când a venit pe lume administrația noastră! Cine-i cu mine, să ridice mâna!”
Am ridicat mâna ca să vină ospătarul cu altă halbă pentru nea Livică. L-am lăsat să-și tragă sufletul odată cu berea, apoi am îndrăznit timid: ”Cine-i bre, nea Livică, Statul Paralel ăsta? Zi drept, ca să-l băgăm în ședință!” Nea Livică a mai cerut o halbă, c-o băuse p-aia, de nervi, pe model rusesc, dintr-o sorbitură. A aprins o țigară (la ”Lacrima lui Decebal” e voie, proprietarul a pus un afiș în care-i pizduiește pe cei care au dat legea antifumat și stăpânii lor imperialiști), s-a calmat oleacă și a continuat: ”Bă, v-a dispărut de tot vigilența de când v-a ocupat ocidentalii! Voi nu vedeți ce gașcă s-a format la șapte? Își plăteste întreținerea imedeat dupe ce se afișează, adicătelea vezi Doamne, ei e ăia corecții! Nu-i opservați că iese toți la curățenie pe lângă bloc, fără convocare oficieală de la nea Mișu?” ”Păi și care-i problema, nea Livică, lasă-i să se paralelizeze cât vor, nu pot ei să strângă cât aruncăm noi!” ”Lasă, mă, asta cu strânsul! A fost doar așea, de inițiealizare în problemă! Săptămâna ailaltă s-a strîns toți ăștia nu la strâns, ci la ușa lu nea Mișu. A zis că ei vrea alte alegeri pentru administrator și, culmea tupeului, altă comisie de cenzori. Cică asta de-acuma ar fi labă-n labă cu nea Mișu la furat!” ”Fugi, domne, d-acilea, nea Mișu dacă scoate și el de-o bere ș-o votcă acolo, nu poate omu să nu se lingă pe dește când umblă cu ele în borcan! Se compară cu cât a furat regretatatu nea Costache, care ș-a luat garsoneră în bloc nou pe banii noștri?” ”Păi spuneți-le lor, lașilor, nu mie! A făcut nea Mișu o criză de ficat din cauza lor, de n-a mai băut nimicuța de vro trei zile! Nu-ți mai zic că bietu om a rămas încruntat de zici că la el e Haloin tot timpu!”
S-a împrospătat comanda, apoi nea Ilie Ionescu a liniștit puțin apele: ”Măi dragă, trebuie să analizăm obiectiv situația și să găsim soluții consensuale. Să vedem cine sunt și ce vor ei. Știe cineva ce-au făcut în ultimii cinci ani pentru asociația noastră?” ”A făcut un căcat”, spuse nea Livică, ”toți e venetici în bloc, n-are niciunu mai mult de doi ani de când s-a mutat! Aceptăm să vină străinii să facă revoluții la noi în gospodărie?” ”Bine, bine… ”, a continuat nea Ilie, dregându-și glasul, ”puterea noastră stă în unire și cooperare, deci nu văd ceva serios în faptul că patru apartamente se cred Stat în Stat! Așa funcționează democrația originală, trebuie să ai și o Opoziție de formă!” ”Le-aș da eu Opoziție cu pulanu pă spinare!”, interveni nea Mielu, pensionar MAI. ”Li s-a urcat la toți democrațiea la cap, băga-me-aș ceva în capitalismu lor! Io i-aș întreba doar atâtica: dovada, unde-i dovada?!” ”Ce dovadă, nea Mielule, nu vezi că Statul Paralel de la Putere bagă acuș oamenii la ocnă pentru te miri ce? Ajunge cetățenii să facă ocnă cât am făcut noi armată pentru un rahat de fonduri eoropene! Ăștea l-ar priponi și pe nea Mișu c-a băut și el o sută din banii asociației!”
A urmat trecerea pe tărie, deoarece problema devenise contondentă și prezenta, ca la nea Nicu Văcăroiu, diferite aspecte. ”Deci ca să zic așea, clar din capu locului”, a continuat nea Livică, ”e decât o soluție: nu putem permite State Paralele la noi în comunitate. Mă însărcinez eu cu treaba cea mai grea, adică o să le pun ăstora căcat pe clanțe. Cei care stă la etaje supereoare să se mobilizeze gen Posada, cu găleți cu apă și gunoi cât cuprinde, să le arunce în cap când iese la curățenie. Nea Mișu o să închidă caseria, primește de-acuma plata întreținerii numa la el acasă, iar pe ăia de la șapte o să-i lase până ajunge restanțeri. Când s-o strânge restanțe suficente, îi dăm în trebunal, cunosc eu un judecător care are boală pe State Paralele. Chiar dacă nu reușim să-i dăm afară, măcar să-i facem să intre în rându lumii! Are cineva ceva împotrivă, se apține careva?”
Evident, toată lumea a fost pentru. Planul a fost aprobat, finisat pe ici, pe colo, urmând să fie aplicat în regim de urgență. Rezultatele vor fi analizate și dezbătute la vară, când membrii comitetului au toți bilet de odihnă la Băile Herculane. Statul Paralel trebuie pus cu botul pe labe, că n-am ajuns noi, în blocul nostru, să ne facă reguli străinii. Murim, luptăm, pe nea Mișu Manase îl apărăm!
