România a intrat pe 1 iulie în vacanța parlamentară, această întrerupere a activității legislative având loc toiul unei crize politice care a lăsat țara fără un guvern cu puteri depline și cu riscul de a fi penalizată cu câteva miliarde de euro pentru neîndeplinirea unor reforme și jaloane asumate prin PNRR.
Absența parlamentarilor de la muncă s-ar putea întinde pe toată durata verii și asta deoarece, după cum stabilește Regulamentul Camerei Deputaților, prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Mai exact, majoritatea aleșilor ar putea lipsi din Capitală între 1 iulie și 31 august dacă nu este convocată o sesiune extraordinară.
În acest context, Știrile ProTV a făcut o listă a celor mai importante proiecte „restante” care nu au mai ajuns la votul parlamentarilor.
Șoferii, afectați de inactivitatea din Parlament
Fără un guvern cu puteri depline care să prelungească perioada de aplicare a măsurilor luate la final de martie pentru a limita scumpirea carburanților, o prelungire a perioadei de aplicare ținea de Parlament.
Sursele Știrilor ProTV indicau faptul că proiectul de lege care adoptă OUG-ul dat de guvernul Bolojan ar fi trebuit pus pe ordinea de zi chiar în ultima zi a sesiunii parlamentare. Cu toate acestea, proiectul nu avea toate avizele necesare de la comisiile parlamentare, astfel că nu a mai ajuns la vot.
Trebuie precizat și că premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că tendinţa de scădere a preţurilor la combustibili se va vedea pe toată durata lunii iulie, iar la finalul lunii, dacă nu se reia războiul în Golf, preţurile ar urma să se apropie de cele din luna februarie.
Interimatul de la Palatul Victoria a făcut ca șoferii să fie afectați nu doar de o posibilă scumpire a carburanților, ci și de creșterea punctului de amendă. Acest lucru are loc ca urmare a faptului că valoarea punctului de amendă este legată de cea a salariului minim. Astfel, odată cu creșterea indemnizației minime șoferii vor plăti contravenții mai mari. În anii trecuți, Guvernul dădea un OUG pentru a îngheța sau a modifica valoarea și Parlamentul îl vota, dar acest lucru nu a mai fost posibil.
În aceste condiții, de la 1 iulie, punctul de amendă crește la 216,25 lei. Un punct de amendă reprezintă valoric 5% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, iar acesta a crescut, în urma Hotărârii de Guvern nr. 146/2026.
Programul SAFE, blocat în lipsa unui vot în Parlament
Plenul Camerei Deputaților nu a întrunit în ultima zi a sesiunii parlamentare, marți, numărul necesar de voturi pentru a adopta proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență 38/2026 cu privire la programul SAFE, urmând ca dezbaterile pe actul normativ să fie reluate în sesiunea următoare.
OUG 38/2026 are ca obiect de reglementare adaptarea cadrului legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, precum și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului. Senatul a aprobat acest proiect, dar Camera Deputaților este for decizional.
În plus, pe 18 iunie, CCR a amânat pentru 15 iulie o decizie în legătură cu sesizarea lui Sorin Grindeanu legată de un alt OUG dat de guvernul Ilie Bolojan pentru programul SAFE. Președintele Camerei Deputaților consideră că actul reprezintă o încălcare a Constituției.
Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
Verdictul CCR trebuie să vină pe 15 iulie, asta în condițiile în care Nicușor Dan, a semnat vineri, 12 iunie 2026, decretul privind promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 283/2026)”.
Reformele și jaloanele din PNRR depind acum de votul Parlamentului
Aflată pe ultima sută de metri în ceea ce privește implementarea PNRR, România mai are de făcut o serie de reforme, acestea depinzând de o serie de inițiative legislative blocate acum în Parlament. Mai exact, programul european se termină pe 31 august, fix data la care se termină vacanța parlamentară.
România a avut cinci ani pentru a implementa reformele asumate, acest lucru putând avea loc prin votul parlamentarilor, așa cum prevede procesul legislativ stabilit de Constituție. Cu toate acestea, de multe ori guvernanții au ales să folosească OUG-uri, Parlamentului revenindu-i sarcina doar de a încuviința actul normativ primit de la Guvern.
În prezent, după cum explică premierul interimar, mai sunt cinci legi esențiale pentru PNRR care trebuie adoptate și pentru adoptarea lor în ar putea fi convocată o sesiune extraordinară.
„Mai avem încă cinci proiecte de legi care vor trebui adoptate în perioada următoare şi pentru asta am luat legătura astăzi, voi lua şi mâine legătura, cu liderii din Parlament, cu preşedinţii de partide, pentru a gândi o formulă de convocare a unei sesiuni parlamentare extraordinare în aşa fel încât să putem discuta aceste cinci proiecte de legi, care, cumulat, depăşesc aproximativ 3,5 miliarde de euro, o sumă foarte importantă pentru România”, a afirmat Bolojan.
În cazul în care România nu îndeplinește aceste reforme, pentru fiecare lege (jalon asumat prin PNRR), România riscă penalizări de peste 770 de milioane de euro. În aceste condiții, printre proiectele de lege care trebuie să ajungă la votul Parlamentului se numără:
Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă unul dintre jaloanele importante asumate prin PNRR și are ca obiectiv introducerea unui nou sistem de salarizare pentru bugetari. Actul normativ trebuie să stabilească o metodologie unitară de calcul a salariilor, sustenabilă din punct de vedere fiscal și care să coreleze remunerația cu performanța angajaților din sectorul public.
Legea privind reforma ANAF urmărește modernizarea administrației fiscale prin modificări legislative care să accelereze digitalizarea Fiscului. Printre măsurile prevăzute se numără și introducerea unui sistem de stimulente de tip bonus-malus pentru inspectorii ANAF, în funcție de rezultatele obținute în activitatea lor.
Legea privind decarbonizarea sistemului energetic are rolul de a adapta legislația națională astfel încât România să își respecte angajamentele asumate privind eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune. În același timp, proiectul stabilește condițiile în care anumite capacități energetice pe cărbune vor putea rămâne temporar în funcțiune, pentru a asigura securitatea sistemului energetic.
Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire introduce noi reguli pentru sistemele centralizate de încălzire și răcire, în vederea reducerii emisiilor de carbon. Proiectul prevede măsuri pentru utilizarea biomasei, încurajarea prosumatorilor și diversificarea surselor de energie folosite în acest sector.
Legea privind guvernanța corporativă a companiilor de stat vizează îmbunătățirea modului în care sunt administrate întreprinderile publice. Proiectul urmărește reducerea numărului de numiri provizorii în consiliile de administrație și de supraveghere, precum și modificarea regulilor de raportare și administrare, pentru a crește transparența și eficiența managementului companiilor de stat.
Proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august. În forma actuală, Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi. România a ajuns la peste 9 miliarde de euro primite prin PNRR, după ce a patra cerere de plată a fost aprobată integral.
Miza rămâne însă foarte ridicată. Cererile de plată numărul cinci și șase trebuie depuse în viitorul apropiat, de acestea depinzând o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro, după cum a explicat recent Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene.
