Capitalele europene analizează diverse opţiuni, printre care deschiderea unei dezbateri cu privire la posibilitatea ca un aşa-numit atac hibrid să declanşeze clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al Tratatului NATO, o comunicare mai unitară în răspunsul la incidente şi un efort sporit în ceea ce priveşte protejarea infrastructurii critice, potrivit a trei diplomaţi NATO şi a unei persoane familiarizate cu subiectul, relatează News.ro.
Însă, până în prezent, Europa evită să ia măsuri drastice – în parte din teama că situaţia ar putea degenera într-un război total cu Rusia.
„Avem toate opţiunile de răspuns (…), unele dintre ele vor fi publice, altele nu”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Politico.
„Îi spun lui Putin şi tuturor celor care vor să asculte: dacă continuaţi să faceţi asta, nu numai că vom avea opţiunile noastre de răspuns (…), dar vom continua, de asemenea, sprijinul acordat Ucrainei”, a avertizat Rutte.
Apelurile la acţiune subliniază îngrijorarea crescândă legată de frecvenţa tot mai mare a actelor de sabotaj, a atacurilor cibernetice şi a altor acţiuni care nu ating pragul unui război convenţional pe întreg teritoriul Europei.
În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniţei polono-ucrainene la scurt timp după ce înalţi oficiali occidentali din domeniul securităţii au trecut pe acolo, în timp ce autorităţile bulgare au demarat anchete cu privire la două explozii la depozite de arme din ţară.
Strategia „keep calm”
„Presiunea creşte având în vedere evenimentele de la graniţa poloneză”, a declarat un al patrulea diplomat de rang înalt din cadrul NATO. Însă, deocamdată, strategia este „să ne păstrăm calmul şi să mergem mai departe şi (…) să ne continuăm sprijinul pentru Ucraina”, spune el.
Cele mai grave incidente atribuite Rusiei – inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig luna trecută – au fost până acum dejucate. Însă oficialii europeni riscă din ce în ce mai mult să se confrunte în curând cu un atac reuşit, soldat cu victime, şi cu reacţia negativă pe care aceasta o va genera.
„Serviciile secrete au făcut o treabă bună” până acum, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării. Dar „am avut noroc – nu au existat incidente majore… dacă nu acţionăm, lucrurile s-ar putea înrăutăţi mult”, avertizează el.
„Suntem prea timizi – cu siguranţă”, a declarat deputata germană Marie Agnes Strack-Zimmermann, care prezidează Comisia pentru apărare a Parlamentului European.
„Vladimir Putin nu se opreşte niciodată, se apropie mereu (…) trebuie să arătăm că suntem dispuşi să ripostăm”, consideră ea.
Ce se întâmplă la NATO
În cadrul NATO, aliaţii nu au elaborat încă în mod oficial planuri de răspuns la creşterea numărului de incidente, au afirmat doi dintre diplomaţii alianţei menţionaţi mai sus. Opţiunile controversate, precum operaţiunile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, sunt de obicei gestionate de serviciile naţionale de informaţii.
În mod neoficial, unii aliaţi discută posibilitatea de a iniţia o dezbatere cu privire la faptul dacă o acumulare de atacuri subconvenţionale ar putea depăşi pragul prevăzut de articolul 5 al NATO, au afirmat cei trei diplomaţi.
Clarificarea limitei respective ar transmite un avertisment clar Rusiei şi ar demonstra opoziţia unitară a NATO faţă de astfel de atacuri, au spus doi dintre diplomaţi, dar au recunoscut că, până în prezent, nu există un consens pe această temă.
Înaltul oficial european din domeniul apărării a afirmat că iniţierea discuţiei este „utilă”, dar a avertizat că aceasta ar trebui să fie însoţită de o „voinţă politică” clară pentru un răspuns militar – pentru a evita golirea de conţinut a clauzei de apărare colectivă.
Ezitările repetate ale preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la NATO şi, în special, la apărarea colectivă, fac ca această dezbatere să fie şi mai delicată.
„Ne-am gândit să invocăm articolul 5”, a declarat un diplomat din Europa de Est. „Dar nu vrem să escaladăm situaţia, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva noastră, deoarece i-ar putea arăta lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute”.
O discuţie despre activarea art. 5
Ţările discută despre modul în care pot atribui oficial, rapid şi colectiv atacurile Kremlinului, au afirmat cei trei diplomaţi.
Aliaţilor li s-ar putea cere, de asemenea, să precizeze mai clar cheltuielile pe care le alocă pregătirii civile şi protecţiei infrastructurii, cum ar fi spitalele, ca parte a obligaţiilor lor de a canaliza 1,5% din PIB către apărarea civilă până în 2035, au spus diplomaţii. Până în prezent, cheltuielile care se iau în calcul pentru atingerea acestui obiectiv au rămas în mare parte nedefinite.
Gerlinde Niehus, fostă funcţionară de lungă durată a NATO şi expertă independentă în securitate, a declarat că alianţa ar trebui să elaboreze „pachete convenite în prealabil” ca răspuns la viitoare atacuri specifice, coordonate cu guvernele şi agenţiile de informaţii.
În prezent, „Putin… profită în mod evident de procesele decizionale îndelungate (şi) de inerţia instituţională dintre NATO şi UE”, a spus ea. Dacă un incident grav de sabotaj legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar din partea NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianţei”, a adăugat Niehus.
Aceasta este o îngrijorare pe care Rutte a respins-o luni.
„Nu cred că (NATO) va fi percepută ca fiind slabă” în acel scenariu, a declarat el pentru Politico, refuzând însă să comenteze dacă alianţa elaborează noi opţiuni.
UE nu este unită
UE discută, de asemenea, măsuri suplimentare – dar, până în prezent, există puţine indicii că şi ea ar planifica un răspuns imediat.
Se preconizează că apărarea şi securitatea vor constitui un punct-cheie al discursului anual de politică al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din această săptămână, care va pune probabil accentul pe ameninţările hibride şi pe strategia de securitate a blocului, aşteptată de mult timp, potrivit a doi oficiali ai UE. Se aşteaptă ca strategia să fie prezentată în următoarele săptămâni.
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, pregăteşte, de asemenea, noi sancţiuni împotriva a 1.600 de entităţi, însă acestea au fost propuse înainte de ultimele incidente din weekend.
Între timp, Parlamentul European urmează să adopte săptămâna aceasta o rezoluţie fără caracter obligatoriu, iniţiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, cu un limbaj neobişnuit de dur, care identifică Rusia drept „cea mai gravă ameninţare hibridă cu care se confruntă Uniunea şi statele sale membre”.
De asemenea, este probabil să adopte un alt raport care solicită consolidarea capacităţii agenţiilor UE de a acţiona împotriva activităţilor hibride.
Cu toate acestea, într-un indiciu că Europa nu este încă unită în privinţa unui răspuns mai ferm, luni, capitalele UE nu au reuşit să prelungească sancţiunile blocului împotriva Rusiei, care vizau aproximativ 3.000 de persoane şi companii. Comisia Europeană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Politico.
Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, a declarat că Bruxelles-ul trebuie să ia imediat măsuri precum închiderea Mării Baltice pentru flota-fantomă ilicită a Rusiei, să ajute Ucraina să-şi dubleze capacitatea de producţie a dronelor şi chiar să ia măsuri pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică în Rusia prin atacuri cibernetice.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice contraacţiune”, a spus el.
„Încetaţi cu aceste «non-măsuri», pentru că ele nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze conflictul”, avertizează lituanianul.
