Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră s-au intensificat în ultimele luni, iar efectele conflictului dintre Rusia și Ucraina se resimt tot mai puternic asupra transportului maritim din regiune. Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau produse alimentare din Ucraina, în timp ce Kievul a lansat, la rândul său, atacuri cu drone asupra transporturilor maritime rusești.
Violențele nu mai sunt însă limitate la apele din apropierea celor două state aflate în război. Atacurile s-au extins și în zonele maritime din apropierea României și Bulgariei, ambele membre NATO, unde au fost raportate incidente soldate cu morți, dispăruți și răniți în rândul echipajelor.
Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, în acest an au fost înregistrate peste 300 de atacuri în Marea Neagră. Acestea au provocat moartea a peste 30 de navigatori, în timp ce mai mult de 20 de persoane sunt date dispărute, potrivit Asociației Armatorilor din Turcia, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale.
Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu au fost raportate aproximativ 130 de atacuri asupra transportului maritim și 25 de navigatori morți, de la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la sfârșitul lunii februarie, conform Organizației Maritime Internaționale.
România, expusă pe flancul estic al NATO
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte pentru România este extinderea atacurilor către apele din apropierea teritoriului național. În luna octombrie, aproape jumătate dintre atacurile care au vizat 12 nave în largul României și Bulgariei s-au soldat cu navigatori morți, dispăruți sau răniți.
Mai mulți lideri europeni au asociat aceste incidente cu Rusia, însă Moscova a negat orice implicare. Atacurile au loc într-o perioadă în care oficialii europeni semnalează și o intensificare a încălcărilor spațiului aerian, a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj pe flancul estic al NATO, acțiuni pe care le-au atribuit Moscovei.
România și Bulgaria sunt considerate deosebit de vulnerabile în fața presiunilor rusești, inclusiv din cauza capacităților militare și de apărare civilă mai puțin dezvoltate în comparație cu alte state europene. În acest context, aliații NATO au început să trimită resurse suplimentare pentru sprijinirea regiunii.
Luni, Comisia Europeană a anunțat planuri pentru accelerarea înființării unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, ca reacție la intensificarea atacurilor. Instituția nu a indicat însă Rusia drept responsabilă pentru incidentele recente.
Transportul maritim din Marea Neagră, puternic afectat
Escaladarea violențelor are consecințe directe asupra comerțului internațional și asupra rutelor de transport de care depinde inclusiv România. Marea Neagră reprezintă o legătură strategică între Europa și Asia, fiind mărginită de șase state: România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina.
După invazia rusă la scară largă din februarie 2022, regiunea a devenit unul dintre principalele teatre ale confruntărilor navale. Ulterior, intensitatea luptelor a scăzut treptat, navele de război rusești retrăgându-se în porturi, iar atacurile asupra navelor comerciale care transportau cereale și alte produse alimentare din Ucraina reducându-se.
Reluarea atacurilor a determinat însă numeroși operatori maritimi să evite apele din apropierea Ucrainei și Rusiei și să caute zone considerate mai sigure. Chiar și așa, extinderea incidentelor către România și Bulgaria arată că riscurile nu mai pot fi limitate la zonele aflate direct în conflict.
Datele organizației Global Fishing Watch indică o scădere semnificativă a activității maritime. Numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie, comparativ cu aceeași lună din 2025, în timp ce tranziturile în ambele direcții s-au redus cu 38%.
Pentru România, evoluțiile reprezintă nu doar o problemă de securitate militară, ci și un risc pentru comerț, transportul de mărfuri și stabilitatea economică a regiunii. Intensificarea atacurilor în apropierea apelor românești pune presiune suplimentară asupra NATO și ridică semne de întrebare privind capacitatea Alianței de a proteja infrastructura și rutele maritime de la granița sa estică.
