Acesta este cazul bacteriei Vibrio, care trăiește în mod natural în apele de coastă unde apa sărată se amestecă cu apa dulce.
„Bacteria mâncătoare de carne”
Vibrio, cunoscut ca „bacteria mâncătoare de carne” este un gen de bacterii transmise prin apă, care prosperă în ape temperate și calde, cu salinitate moderată. Aceste bacterii pot provoca vibrioză la persoanele care intră în contact cu ape contaminate sau consumă fructe de mare contaminate, scrie euronews.com.
Boala este cauzată de mai multe specii de Vibrio, unele dintre ele putând provoca infecții grave. Deși două tulpini (V. cholerae O1 și V. cholerae O139) sunt responsabile de holeră, majoritatea infecțiilor cu Vibrio sunt mai puțin severe.
- infecții alimentare după consumul de crustacee sau moluște crude ori insuficient preparate termic;
- infecții severe ale sângelui atunci când bacteriile pătrund în organism prin tăieturi sau răni ale pielii.
Simptomele infecției
Simptomele diferă în funcție de modul de infectare. Dacă infecția apare după înot în ape contaminate, Vibrio poate provoca:
- infecții ale urechii;
- infecții ale pielii atunci când bacteriile intră în contact cu răni deschise, manifestate prin roșeață, umflături și durere.
Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), infecțiile netratate ale rănilor pot duce la complicații grave, precum:
- fasceită necrozantă;
- infecții ale sângelui;
- septicemie;
- amputarea membrelor.
Majoritatea speciilor sunt inofensive. Totuși, unele, precum Vibrio vulnificus, supranumită „bacteria mâncătoare de carne”, pot provoca, în cazuri rare, infecții extrem de grave și chiar fatale, mai ales la persoanele cu răni deschise sau cu sistemul imunitar slăbit.
Persoanele cu boli hepatice cronice sau cu imunitate scăzută sunt cele mai vulnerabile.
Riscurile reale
Infecțiile cu Vibrio rămân relativ rare în Europa, însă mai multe țări din nordul continentului, aflate în jurul Mării Baltice, au raportat o creștere a numărului de cazuri în ultimii ani. Potrivit ECDC, fenomenul a fost observat mai ales în verile caracterizate de valuri de căldură prelungite și temperaturi ridicate ale apei.
În 2018 au fost raportate 445 de cazuri, de peste trei ori mai multe decât media anuală de 126 de cazuri înregistrată între 2014 și 2017.
Metode de protecție
ECDC recomandă:
- evitarea consumului de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic, în special stridii;
- prepararea completă a fructelor de mare înainte de consum;
- evitarea înotului în ape salmastre sau sărate dacă ai răni, tăieturi sau piercinguri recente.
Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură, din ultimele două decenii a favorizat răspândirea bacteriei în Europa, iar nivelurile acesteia în fructele de mare sunt așteptate să crească la nivel global.
Zonele cu cele mai mari concentrații de Vibrio sunt:
- Marea Baltică;
- zona de tranziție dintre Marea Baltică și Marea Nordului;
- Marea Neagră;
- zonele de coastă unde se varsă fluvii importante.
ECDC monitorizează răspândirea bacteriei printr-o hartă interactivă actualizată zilnic, care include și o prognoză pe următoarele cinci zile.
Pentru litoralul Mării Negre, inclusiv cel al României și Bulgariei, specialiștii recomandă prudență în perioadele cu temperaturi foarte ridicate ale apei. Riscul pentru populația generală rămâne redus, însă persoanele cu răni deschise, afecțiuni hepatice sau un sistem imunitar compromis ar trebui să evite contactul cu apa de mare și consumul de fructe de mare crude în astfel de perioade.
