Zhang Zhan, în vârstă de 40 de ani, urma să fie eliberată luni din închisoarea pentru femei din Shanghai, după o pedeapsă de patru ani, dar nu a răspuns încercărilor de-a se lua legătura cu ea. Familia ei a declarat că „nu este convenabil” să răspundă la solicitările de informații, ceea ce este adesea un semn că oamenii au fost supuși la presiuni din partea poliției.
Doi activiști care intenționau să se deplaseze la închisoare pentru a se întâlni cu ea au fost împiedicați să facă asta.
Organizația Reporteri fără Frontiere se teme că, după ce a fost eliberată, aceasta este ținută sub o formă de supraveghere de către autorități.
„Probabil că au mutat-o într-un loc sigur, pentru a se asigura că nu vorbește cu presa și că nimeni nu poate afla unde stă”, a declarat Aleksandra Bielakowska, de la biroul din Taiwan al organizației. „Este o persoană foarte deschisă”.
Zhang și-a început cariera ca avocat, dar a fost exclusă din barou după ce s-a ocupat de cazuri legate de drepturile omului. Ea a devenit apoi jurnalistă și a călătorit de la locuința sa din Shanghai la Wuhan la 1 februarie 2020, când China a început să impună cu întârziere un lockdown ca răspuns la coronavirus.
La început, autoritățile au negat amploarea epidemiei și au luat măsuri împotriva medicilor care au vorbit despre pandemie. Zhang a străbătut orașul cu bicicleta, filmând spitalele pline până la refuz și crematoriile suprasolicitate.
Ea a fost arestată în mai 2020 și încarcerată pentru „provocare de probleme”, o acuzație atotcuprinzătoare adesea folosită împotriva jurnaliștilor și a disidenților. Destine similare au avut și alți „cetățeni jurnaliști”.
Este posibil ca Zhang să fi primit o sentință mai aspră decât alții din cauza cazierului său. Ea fusese arestată cu un an înainte pentru că manifestase în Shanghai în semn de solidaritate cu protestatarii pro-democrație din Hong Kong.
Până la momentul în care a fost judecată, în decembrie 2020, a intrat în greva foamei. Greutatea ei s-a înjumătățit și a cedat doar după ce a fost internată în spital.
Pentru o vreme, familia ei a ținut legătura cu alți activiști și militanți interesați de cazul ei. Cu toate acestea, au păstrat tăcerea pe măsură ce data eliberării ei a trecut.
Shen Yanqiu, o activistă, a declarat pentru Radio Free Asia că a fost convocată să se întâlnească cu oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist și i s-a spus să nu se întâlnească cu Zhang la închisoare în momentul eliberării sale.
Ea a spus că o gardă de poliție i-a fost plasată în fața casei. Poliția a interceptat, de asemenea, o altă activistă într-o gară, în timp ce încerca să se îndrepte spre Shanghai.
Partidul Comunist nu a permis niciodată jurnaliștilor chinezi să relateze în afara presei controlate de stat. Severitatea pedepselor aplicate pentru abordarea unor subiecte sociale care sunt considerate „linii roșii” – cum ar fi reforma politică sau statutul Tibetului – a variat de-a lungul timpului.
Sub președinția lui Xi și în special de la pandemie, atitudinea oficială s-a înăsprit.
Posibila dispariție a lui Zhang urmează cazurile mai multor activiști și scriitori a căror localizare rămâne necunoscută mult timp după ce au fost eliberați din închisoare.
„În unele cazuri este vorba de luni de zile, în altele de zile”, a declarat Bielakowska. „Mă tem că nu vom mai primi informații de la nimeni”.
