După cum arată documentul consultat de ȘtirileProTV.ro și care urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, legea stabilește o serie de coeficienți pe baza cărora urmează să fie calculate salariile personalului plătit din fonduri publice. Trebuie precizat că există posibilitatea ca până să fie pus în dezbatere publică, proiectul să mai sufere modificări.
Până atunci, echipa Știrile ProTV a făcut o trecere în revistă a salariilor pe care le vor primi cei mai importanți oameni din stat, dar și angajați din sisteme precum: administrația locală, educația, armata sau justiția. Trebuie subliniat că salariile sunt calculate prin raportarea la salariul mimin care urmează să crească din iulie la 4325 lei brut.
În zona demnitarilor aleși în stat, coeficienții pornesc de la 5,44 și ajung la 8,00. Cea mai ridicată valoare din exemplele prezentate este aferentă funcției de Președintele României, cu 8,00, ceea ce ar duce la un salariu brut de 34.600 de lei. În Parlament, funcțiile președinții Senatului și Camerei Deputaților au coeficient 7,00 (30.275 lei).
În cazul Guvernului, funcția de prim-ministru are coeficient 7,00(30.275 lei), un viceprim-ministru 6,46 927,939 lei), miniștrii și miniștrii delegați 6,26 (27.074 lei), secretarii de stat 5,76 (24,912 lei), iar subsecretarii de stat 5,04 (21.794 lei).
În administrația locală, coeficienții diferă în funcție de dimensiunea unității administrativ-teritoriale și de poziția ocupată. București are cea mai mare valoare din această categorie pentru primari, prin funcția de primar general al Capitalei, cu un coeficient de 5,89 și un salariu de 25.474 lei. Viceprimarul Capitalei are un coeficient de 5,57 (24.090 lei). Președinții de consilii județene au un coeficient de 5,57 (24.090 lei). Primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector au 5,31 (22.966 lei). Pentru orașele și municipiile cu peste 200.001 locuitori, coeficientul este 5,25 (22.706 lei). Valorile scad treptat până la 4,35 pentru primarii localităților cu până la 10.000 de locuitori (18.814 lei). În cazul viceprimarilor, grila coboară până la 3,50 pentru localitățile mici (15.138 lei).
În învățământul universitar, coeficienții exemplelor analizate variază între 1,84 (7.958 lei) și 5,50 (23.788 lei). La vârful grilei se află funcția de rector, cu 5,23 pentru gradul I (22.620 lei) și 5,50 pentru gradul II (23.788 lei). Decanii au între 4,96 (21.452 lei) și 5,23 (22.620 lei). Pentru cadrele didactice, profesorii universitari au coeficienți între 2,40 (10.380 lei) și 4,00 (17.300 lei), în funcție de vechime, iar asistenții universitari între 1,84 (7.958 lei) și 2,16 (9.342 lei).
În preuniversitar, inspectorii școlari generali apar cu valori între 3,67 (15.873 lei) și 3,86 (16.695 lei), inspectorii generali adjuncți între 3,50 (15.138 lei) și 3,69 (15.960 lei), iar inspectorii școlari de specialitate între 3,27 (14.143 lei) și 3,44 (14.878 lei). Directorii de unități de învățământ au coeficienți între 3,18 (13.754 lei) și 3,35 (14.489 lei), iar directorii adjuncți între 3,06 (13.235 lei) și 3,22 (13.927 lei).
Pentru profesori, valorile pornesc de la 1,84 (7.958 lei) pentru debutanți și ajung la 2,35 (10.164 lei) pentru profesorii cu grad didactic I și vechime. În cazul educatorilor și învățătorilor, coeficienții se situează între 1,77 (7.655 lei) și 2,05 (8.866 lei). Personalul auxiliar din școli are exemple între 1,14 (4.931 lei) și 2,00 (8.650 lei), cele mai ridicate valori fiind pentru informaticieni sau analiști programatori, iar cele mai mici pentru supraveghetorii de noapte.
Salariile pe care le vor primi preoții, militarii și judecătorii dacă va fi adoptată noua lege a salarizării
În categoria personalului clerical, preoții au coeficienți între 1,42 (6.142 lei) și 1,60 (6.920 lei). Funcția de preot debutant cu studii medii pornește de la 1,42 (6.142 lei), iar un preot gradul I cu studii superioare ajunge la 1,60 (6.920 lei).
În sănătate, grilele diferă între funcțiile de conducere și cele de execuție. În managementul unităților medicale, coeficienții pornesc de la 3,39 (14.662 lei) și ajung la 5,50 (23.788 lei). Managerii apar cu valori între 5,12 (22.144 lei) și 5,50 (23.788 lei), managerii generali între 5,07 (21.928 lei) și 5,34 (23.096 lei), iar directorii medicali între 4,97 (21.495 lei) și 5,39 (23.312 lei). Directorii financiari-contabili, economici sau tehnici au valori mai reduse, iar asistenții medicali-șefi coboară până la 3,39 (14.662 lei).
În justiție, exemplele analizate indică valori între 3,01 (13.018 lei) și 6,00 (25.950 lei) pentru magistrați. La vârful grilei se află judecătorii cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu valori între 5,85 (25.301 lei) și 6,00 (25.950 lei), în funcție de vechime. Judecătorii și procurorii cu grad de curte de apel ajung până la 5,85 (25.301 lei), cei de tribunal până la 5,56 (24.047 lei), iar magistrații cu grad de judecătorie până la 4,80 (20.760 lei). La baza exemplelor prezentate se află judecătorii și procurorii stagiari, între 3,01 (13.018 lei) și 3,13 (13.537 lei).
În sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, coeficienții diferă în funcție de rang și de tipul funcției. În zona superioară apar șefii de stat major, secretarii de stat, șefii de departament sau directorii serviciilor de informații, cu 5,00 (21.625 lei). Adjuncții și directorii generali au 4,90 (21.193 lei), iar funcțiile echivalente de subsecretar de stat 4,79 (20.722 lei). Pentru gradele militare și profesionale, valorile coboară gradual: generalii și chestorii între 4,39 (18.987 lei) și 4,67 (20.198 lei), coloneii și comisarii-șefi între 2,72 (11.764 lei) și 3,59 (15.527 lei), iar căpitanii și inspectorii principali între 1,95 (8.434 lei) și 2,40 (10.380 lei).
Noua lege a salarizării din sistemul bugetar
Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.
Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și vizează, în principal, creșterea echității salariale, transparenței și orientarea sistemului către performanță. Autoritățile subliniază că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați din sectorul public.
Anul acesta, la fel ca anul trecut, salariile bugetarilor au fost înghețate, de fiecare dată printr-o ordonanță de urgență dată la finalul lunii decembrie (2024, respectiv 2025). Între 2022 și 2024 bugetul alocat salariilor bugetarilor, „anvelopa salarială”, cum este ea denumită de economiști a crescut 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 până la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, an după care au fost operate înghețări.
În termeni mai simpli, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite de statul român, aproape 30 în 2023 și 32 în 2024 au mers către plata salariile angajaților din mediul public. Cheltuielile actuale sunt imposibil de susținut cu veniturile actuale.
Un element central al reformei îl reprezintă limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, comparativ cu 1:12 în prezent. Măsura este menită să reducă diferențele salariale și să asigure o distribuție mai echilibrată a veniturilor.
Proiectul introduce, de asemenea, o regulă strictă: toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin această lege. Orice beneficii stabilite prin alte acte normative vor fi considerate nule. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE.
