În februarie 2026, datoria publică guvernamentală a României a ajuns la 1.236 miliarde de lei, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Spre comparație, la finalul lui 2025, cele mai ridicate rate ale datoriei au fost înregistrate în Grecia (146,1% din PIB), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale datoriei raportate la PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%).
Din totalul țării, aproximativ 657 de miliarde de lei reprezintă datorie în moneda națională. Restul este denominat în valute străine, circa 464 de miliarde de lei echivalent în euro, aproximativ 111 miliarde de lei echivalent în dolari și aproape 2 miliarde de lei echivalent în yeni japonezi.
Datoria guvernamentală s-a dublat în ultimii 5 ani
Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a reprezentat aproape 62% din PIB la finalul lunii februarie. Datele oficiale arată că nivelul datoriei s-a dublat în perioada 2020-2025, de la 498 de miliarde de lei la 1.137 miliarde de lei.
De creșterea datoriei guvernamentale sunt responsabili toți premierii care au fost în ultimii cinci ani. Cel mai mult țara s-a îndatorat în mandatul lui Marcel Ciolacu, și cel mai lung mandat, de aproape doi ani, cu aproximativ 288 de miliarde de lei. Dar și în mandatul lui Nicolae Ciucă, de un an și jumătate, cu 166,8 miliarde de lei.
Este important de precizat că deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, este acoperit prin împrumuturi. Deficitele ridicate înregistrate în 2023 și 2024 au contribuit semnificativ la creșterea datoriei publice și la majorarea costurilor de finanțare ale statului.
În funcție de tipul dobânzii, cea mai mare parte a datoriei este contractată la dobândă fixă, în valoare de aproximativ 1.000 de miliarde de lei, în timp ce peste 228 de miliarde de lei reprezintă datorie cu dobândă variabilă.
Ne împrumutăm și la cele mai mari dobânzi din Uniune, la concurență cu Ungaria, deși la noi au mai scăzut ușor în ultimele luni. Soluția pentru a ne împrumuta mai puţin şi la dobânzi mai mici este să scădem deficitul bugetar. România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,9% din PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat, consolidându-și poziția de „lider” negativ.
Cine împrumută România
Pe plan intern, principala sursă de finanțare a statului o reprezintă titlurile de stat. Din totalul datoriei interne, de aproximativ 689 de miliarde de lei, obligațiunile de stat însumează 436 de miliarde de lei, împrumuturile din disponibilitățile Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS) depășesc 110 miliarde de lei, iar titlurile de stat destinate populației totalizează 72 de miliarde de lei.
Împrumuturile din disponibilitățile CGTS reprezintă credite interne pe termen scurt pe care Ministerul Finanțelor Publice le atrage din soldurile acumulate în Contul General al Trezoreriei Statului pentru a finanța temporar deficitul bugetar și a asigura necesarul de lichiditate.
Din totalul titlurilor emise pe piața internă (valoare totală de 450 de miliarde de lei) cea mai mare parte este deținută de bănci, adică peste 193 de miliarde de lei. După bănci, vin fondurile de pensii private, care dețin și ele, la nivelul lunii februarie, titluri de stat în valoare totală de peste 120 de miliarde de lei. Diferența este acoperită de clienți ai băncilor, rezidenți sau nu.
În prezent, peste 4,6 milioane de persoane contribuie lunar la Pilonul 2 cu 4,75% din venitul brut, sumă inclusă în contribuția de asigurări sociale (CAS). Activele din Pilonul 2 reprezintă aproximativ 11% din Produsul Intern Brut al României, iar sistemul este considerat principala formă de economisire pe termen lung pentru milioane de români.
În cazul obligațiunilor emise în valută, structura deținătorilor nu poate fi stabilită cu exactitate, deoarece aceste instrumente sunt tranzacționate permanent pe piețele financiare și își pot schimba proprietarul în orice moment.
Serviciul datoriei publice guvernamentale, adică ansamblul plăților efectuate de stat pentru a-și achita obligațiile financiare rezultate din împrumuturile contractate, a fost estimat la peste 205 miliarde de lei pentru anul 2026. Aproape 60 de miliarde de lei vor fi date în contul dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei. Diferența de 145 de miliarde de lei, rate de capital, cum este ea numită de Finanțe, reprezintă creditele care vor fi achitate prin noi credite. Aceste obligații sunt, de regulă, refinanțate prin emiterea unor noi împrumuturi, proces cunoscut sub numele de „rostogolire” a datoriei.
Costul mediu al datoriei publice guvernamentale era de 5,3% pe an în februarie 2026, cu o dobândă medie de 6,6% pentru finanțarea internă și de 4,2% pentru cea externă.
