Vineri, pe o vreme intristata de pandemie si intunecata de o ploaie rece, Papa Francis a prezidat un moment excepțional de rugăciune pe esplanada bazilicii San Pietro în contextul nenorocirii provocata de Coronavirus. Fără obișnuita și numeroasa prezență a credincioșilor, însoțit doar de câțiva prelați, papa a invocat binecuvântarea ”Urbi et Orbi” în aceste ”ceasuri de întuneric” pentru întreaga omenire. După evanghelie, pontiful a prezentat o meditație care va rămâne în istoria multor suflete: episodul în care Isus liniștește furtuna (Marcu 4,35-41).
Dupa acest moment inaltator, induiosat de vorbe alese, prin care ni s-a amintit inca o data cat suntem de mici in fata vointei Universului, un mare credincios italian i-a transmis Papei un mesaj care poate cutremura si muntii prin sinceritate, amaraciune si speranta pierduta.
Oare al nostru , Prea Fericit Daniel, mai inzorzonat de o mie de ori cu bijuterii decat Papa si cu masini de o mie de ori mai scumpe, cate asemenea ode de recunostiinta o fi primit acum cand, in loc de Catedrala-Mall, ne-ar fi prins bine niste spitale moderne?
