Referindu-se la comunicarea pe rețelele sociale, președintele a precizat că observația sa privește cantitatea, nu conținutul mesajelor.
”Statul de drept nu poate să existe fără o aspirație a unei societăți către mecanisme care să reglementeze în mod just relațiile dintre oameni, stat și instituții.”
„Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică, cea mai importantă în aceste zile: comunicarea pe rețele sociale. Nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate”, a afirmat Nicușor Dan.
„Cum facem ca principiul fundamental al democrației — o persoană, o voce, un vot — să fie păstrat, păstrând, evident, și libertatea de expresie, și libertatea de asociere? Constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești o mie de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune la care fiecare dintre noi, cei preocupați de democrație și de statul de drept, trebuie să reflectăm”, a adăugat președintele.
„Protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime”
Nicușor Dan a subliniat că statul de drept presupune aspirația societății către mecanisme care să reglementeze în mod just relațiile dintre oameni, stat și instituții.
„Și protestul, și strigătul sunt mijloace democratice legitime și ele trebuie să fie folosite. Numai că este nevoie și de dialog și este nevoie și de compromis pentru consens, pentru că altfel avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei. Și asta nu poate să dea premisele unei construcții democratice care să pună în acord instituții, reguli cu aspirațiile oamenilor”, a declarat șeful statului.
Statul de drept, explicat prin funcționarea instituțiilor
La începutul intervenției, președintele a remarcat că expresia „statul de drept” poate suna abstract pentru un cetățean obișnuit și a propus „domnia legii” drept o formulare mai accesibilă.
„Mi se pare că această expresie, «statul de drept», sună extrem de abstract în limba română. Nu e treaba mea să mă pronunț, dar poate că «domnia legii» e ceva mult mai accesibil pentru un cetățean obișnuit, așa cum este în limba engleză”, a spus Nicușor Dan.
El a legat acest concept de experiențele concrete ale cetățenilor în relația cu instituțiile și de prezența sau absența corupției.
„Chestiunea este cum reușim să creăm o societate în care instituțiile se controlează, se verifică între ele, astfel încât să prevină derapajele și să se ajute unele pe altele să funcționeze mai bine”, a afirmat președintele.
Apartenența la Uniunea Europeană, o întrebare pentru cetățeni și instituții
Nicușor Dan a salutat prezența la București a președintei și a delegației Comisiei de la Veneția. El a precizat că, în discuția avută cu o zi înainte, unul dintre subiecte a fost sentimentul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană.
„Repet, nu doar în România: ne simțim cu adevărat membri ai acestei Uniuni sau este o abstracțiune la care ne raportăm cu singura noastră identitate națională?”, a întrebat șeful statului.
„Cred că asta e o întrebare nu numai pentru cetățeni. Este o întrebare și pentru instituțiile din țara asta, care, cred eu, ar trebui să se angajeze într-un dialog mai amplu cu corespondentele lor europene și internaționale”, a declarat Nicușor Dan.
