Judecătorii CCR au decis, potrivit unui comunicat, că articolul ar încălca o decizie anterioară a aceleiași Curți Constituționale, adică decizia nr.297/2025.
Ca urmare a acestei decizii, declarațiile de avere și interese ale demnitarilor, primarilor, președinților de consilii județene, șefilor de instituții, șefilor de servicii secrete rămân secretizate, doar personalul Agenției Naționale de Integritate având acces la ele.
Această decizie consfințește finalul transparenței la vârful statului. Cetățenii, societatea civilă și presa nu vor mai avea din acest moment acces la informații despre evoluția averilor demnitarilor și șefilor de instituții.
În favoarea deciziei au votat judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină și Csaba Asztalos, iar împotrivă au votat Simina Tănăsescu, Dragoș Dacian și Laura Iuliana Scântei, potrivit informațiilor G4Media.
Legea, care este jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro, merge acum la promulgare la președintele Nicușor Dan. El o poate retrimite Parlamentului pentru rediscutare. Șeful statului nu o mai poate ataca la CCR, pentru că a depus deja o sesizare.
De-a lungul timpului, presa și organizații ale societății civile au publicat investigații bazate pe declarațiile de avere ale politicienilor și șefilor de instituții care au dus la dosare de răsunet, unele dintre ele soldate cu condamnări definitive.
Iată câteva cazuri relevante:
Dosarul „Mătușa Tamara” (Adrian Năstase). În 2005, presa de investigație a analizat declarația de avere depusă de fostul prim-ministru Adrian Năstase și a descoperit o sumă uriașă — aproximativ 1 milion de dolari — depusă în conturile soției sale, Dana Năstase. Justificarea oferită public a fost o moștenire primită de la o mătușă în vârstă de 91 de ani, Tamara Cernasov. Jurnaliștii au arătat însă că mătușa trăia modest într-un garsonieră din București, ridicând semne majore de întrebare privind proveniența reală a banilor și a colecțiilor de artă valoroase obținute de familia Năstase.
Scandalurile Belina / Valiza / Tel Drum (Liviu Dragnea). Comparația riguroasă între declarațiile de avere modeste depuse de fostul lider PSD Liviu Dragnea ca președinte al CJ Teleorman/deputat și afacerile derulate de compania Tel Drum. Investigațiile realizate de jurnaliști au arătat că, în timp ce în declarația de avere a lui Dragnea figurau doar câteva bunuri modeste și terenuri, în realitate, domeniile uriașe din Alexandria, vila din Brazilia și activele firmei Tel Drum erau controlate de el prin foști colegi de facultate și interpuși (precum Petre Pitiș sau Marian Fișcuci).
„Milioanele din tablouri” (Darius Vâlcov). Investigațiile de presă au dezvăluit că Vâlcov deținea o rețea de firme de contabilitate, de consultanță și chiar o galerie de artă prin intermediul unor persoane de încredere (fostul șofer, prieteni din copilărie). Banii proveniți din șpăgi și comisioane pentru contracte publice nu apăreau în declarația sa de avere, ci erau convertite în sute de tablouri de valoare ascunse în pereți falși sau cimitire.
Radu Mazăre. Comparația dintre declarațiile de avere sumare depuse de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre (care declara doar un barcă cu pânze, un aparat de fotografiat și conturi modeste), și stilul său de viață afișat public (sporturi extreme în țări exotice, mașini de epocă, prezentări de modă). Anchetele de presă au arătat că marea parte a averii sale — inclusiv complexul turistic din Madagascar sau conturile bancare din Israel și Elveția — era disimulată prin intermediul fratelui său, al unor interpuși din primărie și al unor firme off-shore implicate în privatizarea și concesionarea terenurilor de pe litoralul românesc (Mamaia, Portul Tomis).
