- Motorina standard costă luni dimineață peste 10,5 lei în toate benzinăriile din țară: 10,57 lei la Petrom, 10,63 lei la OMV și Rompetrol și 10,83 lei la Lukoil, potrivit datelor din aplicația Monitorul Prețurilor la carburanți, analizate de HotNews.
- Sortimentul diesel premium a depășit pragul de 11 lei: 11,34 lei la Petrom, 11,44 lei la Rompetrol și OMV și 11,63 la Lukoil.
- Benzina costă 9,41 lei în stațiile Petrom, 9,47 lei la OMV, MOL și Rompetrol, iar benzina premium a ajuns să coste între 9,89 lei la Petrom și 10,04 la Rompetrol OMV și MOL.
„Explicația simplă ar fi că motorina s-a scumpit pe piețele internaționale. Într-adevăr, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o singură săptămână. Numai că această explicație nu este suficientă”, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă.
Dacă toate statele europene cumpără petrol și produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări?
Mai ales că România are o structură de aprovizionare care, teoretic, ar trebui să-i ofere o protecție mai bună, în condițiile în care își asigură din producția internă o cincime din motorina consumată. Cu toate acestea, motorina s-a scumpit în România mai mult decât în țări dependente aproape integral de importuri.
Spre exemplu Ungaria, care are o structură de aprovizionare relativ apropiată de România, respectiv 12% țiței intern, 66% motorină produsă din țiței importat și 22% import direct, nu a înregistrat nicio creștere a prețului mediu la pompă.
În unele țări carburanții chiar s-au ieftinit: în Italia cu 4%, în Slovenia cu 1% și în Irlanda cu 0,2%.
Care ar fi trebuit să fie prețul la pompă
Conform analizei, luând în calcul cotațiile internaționale, cursul valutar, taxele și costurile logistice, un nivel maximal justificabil ar fi de aproximativ 10,20 lei/litru.
Apare așadar o diferență de circa 0,45 lei/litru care trebuie explicată. Această diferență poate proveni din:
- modul in care se transmit mai rapid scumpirile și se întârzie ieftinirile;
- anticiparea unor noi intervenții ale statului, a se vedea reducerea accizei;
- menținerea deliberată a prețului într-o zonă care avantajează simultan companiile și bugetul public.
Cât câștigă statul din cei 30 de bani suplimentari
Statul încasează suplimentar 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut, respectiv circa 186 milioane lei/lună, dacă se păstrează prețul de azi.
Explicația fiscală este totuși contraproductivă pe termen mediu pentru Guvern, mai explică specialiștii. Chiar dacă statul câștigă 7,8 bani suplimentar din TVA pentru fiecare litru, scumpirea motorinei:
- mărește costul transportului;
- se transmite în prețul alimentelor și al bunurilor;
- alimentează inflația;
- crește cheltuielile instituțiilor publice;
- reduce profitabilitatea companiilor;
- frânează consumul și investițiile;
- poate diminua încasările din alte taxe.
Statul poate câștiga câteva zeci de milioane de lei din TVA-ul carburanților, dar poate pierde mult mai mult prin încetinirea economiei și prin creșterea generală a prețurilor.
Ce beneficii ar avea statul pe termen scurt dacă tolerează prețul ridicat
Dar dacă Guvernul este preocupat doar de termenul scurt lucrurile se schimbă total, mai arată analiza menționată.
Din perspectiva preocupărilor pe termen scurt, un preț mai mare al motorinei poate părea convenabil:
1. TVA-ul se încasează imediat. Fiecare scumpire produce automat venituri bugetare, fără introducerea oficială a unei taxe noi.
2. Costul politic este transferat benzinăriilor. Guvernul poate susține că prețurile sunt stabilite de piață, în timp ce bugetul beneficiază de pe urma lor.
3. Se evită reducerea imediată a taxelor. O scădere a TVA sau a accizei ar produce un efect negativ direct și vizibil asupra veniturilor bugetare.
4. Se pot anunța ulterior măsuri de „sprijin”. Statul încasează mai mult în perioada de scumpire, după care poate returna o parte limitată sub forma reducerii accizei sau a ajutoarelor pentru anumite categorii, obținând și un avantaj de imagine.
5. Deficitul este cosmetizat marginal. Veniturile suplimentare din TVA ajută execuția bugetară pe termen foarte scurt, chiar dacă nu rezolvă problema structurală.
Acesta poate deveni un mecanism politic foarte convenabil, statul tolerează prețul ridicat, încasează mai mult, iar ulterior prezintă restituirea unei părți din banii suplimentari drept măsură de protejare a populației.V
