Potrivit proiectului de lege, Guvernul păstrează doar sporurile considerate esențiale sau legate direct de performanță și de fonduri europene. Sporul de 10% pentru control financiar preventiv va fi acordat, la fel și cel pentru angajații la stat care lucrează noaptea și fac ore suplimentare. Sporul de până la 40% pentru angajații care gestionează proiecte europene și fonduri externe va fi menținut. Reprezentanții angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) spun că e nevoie de aceste stimulente pentru a acoperi deficitul de personal.
Carmen Maican – preşedinte, sindicatul din cadrul MIPE: Cum se dorește să se tragă bani europeni, când nu ai personal, deci într-o perioadă critică, 2024 – 2025, când trebuiau absorbiți foarte mulți bani, tu de fapt blamezi. Noi suntem pe locul 2 la absorbție prin multe ore suplimentare, neplătite bineînțeles.
Dintr-un total de 151 de tipuri de sporuri pe care angajații din sistemul public le primesc acum, prin noua lege a salarizării au fost tăiate 87. Printre sporurile eliminate se regăsesc cele de antenă, de praf şi de stres.
Dragoş Pîslaru – ministrul interimar al Muncii: Salariul lunar brut e cu tot cu sporuri. Deci tu când ajungi pe o poziție, pe poziția respectivă, tu ai un grad și respectivul grad îți dă vechimea și primești bani în funcție de vechimea pe post. Sporul de vechime se alocă cum te miști în grile.
Concret, un angajat care are o vechime în muncă între 3 și 5 ani va avea o gradație de vechime de 7,5%, iar un salariat a cărui vechime e cuprinsă între 5 și 10 ani va avea un spor de 5%. Bugetarii cu o vechime de peste 15 ani vor primi în plus la salariu doar 2,5%.
În sectorul bugetar din România figurează 1,2 milioane de angajați. Noua Lege a salarizării are un impact bugetar anual de 8 miliarde de lei.
