“Vacanţa de 1 mai vine la pachet cu creşteri de preţ şi potenţială penurie locală, ceea ce trebuie să atragă vigilenţa celor care pleacă de acasă. Nu este vorba dacă se va scumpi motorina, ci cât de repede. Piaţa petrolului a reintrat într-o zonă de risc, iar efectele se simt deja în buzunarele şoferilor români. Barilul de ţiţei Brent stă agăţat în jurul a 110 dolari, împins în sus nu de o economie în plin boom, ci de instabilitate şi frică. Intervalul realist pentru următoarele zile – 106 până la 116 dolari – spune totul. Piaţa nu mai este despre echilibru, ci despre nervi. Iar nervii costă”, susţine specialistul, într-o analiză intitulată “Motorina şi benzina urcă din nou – România plăteşte factura tensiunilor globale”.
Potrivit acestuia, deşi preţul nu urmează perfect petrolul, “direcţia este în sus”.
“Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mişcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile. Nu vorbim despre o explozie, ci despre ceva mai perfid, o scumpire lentă, constantă, aproape zilnică.”, a precizat Chisăliţă.
În opinia sa, există şi un scenariu mai bun. Astfel, dacă tensiunile externe se calmează brusc, iar petrolul corectează, preţurile ar putea stagna sau chiar scădea uşor, însă acest scenariu devine din ce în ce mai fragil.
Posibilitatea depășirii pragului de 10 lei pe litru
“Mult mai realist este celălalt scenariu, o nouă escaladare, o nouă panică în piaţă şi motorina care împinge fără ezitare spre 10 lei pe litru. Pragul psihologic nu mai este o întrebare de ‘dacă’, ci de ‘când’. Concluzia e simplă şi deloc confortabilă: România nu controlează preţul carburantului, doar îl încasează. Iar în următoarea săptămână, direcţia este una singură – în sus”, a adăugat preşedintele AEI.
Potrivit analizei, ceea ce se întâmplă în România nu arată ca o criză clasică de aprovizionare, ci ca “o piaţă dată peste cap de preţuri administrate, diferenţe mari între reţele, panică de consum şi logistică incapabilă să absoarbă şocul”.
“Săptămâna trecută, aproximativ 60 de staţii Petrom au rămas fără motorină standard, pe fondul unor preţuri mult mai mici decât la competitori; compania a vorbit despre situaţii punctuale şi temporare, nu despre lipsă naţională. Problema reală este alta: când o reţea vinde motorina cu zeci de bani mai ieftin, clienţii migrează masiv acolo. Stocurile locale se golesc, cisternele nu pot reaproviziona instant, iar staţia rămâne ‘fără motorină’. Nu pentru că România nu mai are motorină, ci pentru că fluxul comercial se rupe local. Apoi intervine efectul de turmă. Un şofer vede pompă închisă, postează poza, alţii fac plinul preventiv, flotele trag mai mult, iar o problemă punctuală devine panică operaţională. Într-o piaţă normală, asta se reglează prin preţ. Într-o piaţă tensionată, cu plafonări, restricţii şi frică, reglajul devine brutal, nu mai creşte doar preţul, dispare produsul din unele staţii”, consideră specialistul.
Efectele secundare în piață
Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii şi limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, tocmai pentru a controla şocul din piaţă, se mai arată în document.
“Astfel de intervenţii au un efect secundar: comprimă marjele, schimbă comportamentul companiilor şi pot face distribuţia mai rigidă. Operatorii nu mai concurează relaxat; îşi apără stocurile, cash-flow-ul şi riscul de înlocuire la preţuri mai mari. De aici vine paradoxul românesc: statul încearcă să ţină preţul sub control, companiile încearcă să nu piardă bani, consumatorii se panichează, iar rezultatul este exact ceea ce vezi acum – motorină care există în sistem, dar nu mai ajunge uniform la pompă”, a menţionat preşedintele AEI.
Conform sursei citate, piaţa carburanţilor funcţionează fără rezerve suficiente, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri de motorină la pompă.
“Rompetrol intră acum în aceeaşi logică. Dacă lipsurile apar şi la al doilea mare jucător, nu mai putem vorbi doar despre un accident Petrom. Vorbim despre o piaţă care funcţionează la limită, unde orice diferenţă de preţ, orice întârziere logistică sau orice val de alimentări poate goli staţii întregi. România nu este neapărat fără motorină. România este fără tampon. Piaţa nu mai are elasticitate. Iar când o piaţă fără tampon este lovită de geopolitică, plafonări, cerere nervoasă şi diferenţe mari de preţ, prima victimă nu este rafinăria, ci pompa”, a adăugat Chisăliţă.
