- Printre aspiranții la funcția de președinte al Moldovei se numără și jurnalista Natalia Morari, cunoscută pentru emisiunile sale la Publika TV, TV7 și TV8.
- Ultimele sondaje arată că Maia Sandu s-ar clasa pe locul 1 cu 26,8% din voturi. De asemenea, actuala președintă ar câștiga în turul al doilea în fața oricărui contracandidat.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a prezentat ieri candidații pentru alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie și ordinea acestora pe buletinul de vot.
Primul în buletinul de vot va fi Alexandr Stoianoglo, candidat din partea Partidului Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon. Sondajele arată că acesta ar obține 11,2 % din voturi, fiind pe locul al treilea după Maia Sandu și Renato Usatîi.
Alexandr Stoianoglo este din regiunea găgăuză și a fost procuror general al țării între 2019 și 2021. În 2015 a candidat ca independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, dar nu a obținut numărul suficient de voturi.
În prezent, Stoianoglo este vizat de trei dosare penale în care are statut de inculpat, acuzațiile fiind de corupere pasivă, abuz în serviciu, fals în declarații. În 2021 a fost chiar arestat pentru că ar fi ajutat la spălarea celor 22 de miliarde de dolari prin băncile moldovenești (așa-numitul dosar „Laundromat”).
Fostul procuror a catalogat toate acuzațiile drept „politice” și o răzbunare a președintei Maia Sandu.
Pe locul doi în buletinul de vot va fi actuala președinta Maia Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiunea care deține majoritatea parlamentară.
Maia Sandu are 52 de ani. În 2010, Maia Sandu a finalizat un program de Master în politici publice la Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard, SUA. O perioadă de timp Maia Sandu a locuit în străinătate și a activat în funcția de consilieră a Directorului Executiv al Băncii Mondiale.
După revenirea în Moldova, a fost numită ministră a Educației între 2012 și 2015. În 2019, a fost aleasă deputată în Parlamentul Republicii Moldova pe Blocul electoral ACUM, format din Platforma DA și PAS. În iunie 2019, Maia Sandu a ocupat funcția de prim-ministru, pe care a deținut-o până în noiembrie 2019. După alegerile prezidențiale din 2020, în cel de-al doilea tur, Maia Sandu a devenit președinte, obținând victoria față de Igor Dodon.
Fost prim ministru într-un guvern comunist, suspectat că ar fi unul din candidații Rusiei
Pe locul trei în buletinul de vot va fi Renato Usatîi, desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”. Ultimele sondaje îl plasează pe acesta pe locul al doilea cu 12,7% din voturi.
Usatîi este din orașul Bălți, dar a lucrat în mai multe companii inclusiv din Federația Rusă, unde a și locuit timp de zece ani. În prezent susține că are afaceri peste hotare, fără a preciza detalii despre acestea.
Este cunoscut prin faptul că a finanțat mai multe proiecte de infrastructură și a finanțat concerte mari din banii proprii. A fost primar general al municipiului Bălți în perioada 2015-2018, dar și 2019-2021, anunțând demisia după rezultatele slabe ale formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021.
Pe locul patru în buletinul de vot va fi plasat Vasile Tarlev, desemnat de Partidul “Viitorul Moldovei”, pe care îl conduce, o formațiune practic inactivă în viața politică din Republica Moldova. Vasile Tarlev a ocupat funcția de prim-ministru în perioada 2001-2008, fiind șeful cabinetului de miniștri cu cel mai lung mandat și în anii de președinție a liderului Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin.
În 1990, și-a început activitatea la fabrica de dulciuri „Bucuria”, inițial în funcția de inginer mecanic principal, iar din 1995 a devenit președinte al Consiliului de Administrație și director general al acesteia.
A participat în alegerile parlamentare din 2008 și 2014, dar formațiunile pe listele cărora a candidat pentru funcția de deputat a acumulat, Uniunea Centristă din Moldova și Partidului “Renaștere” a acumulat voturile sub pragul minim necesar. În 2010, a fost ales în funcția de președinte al Congresului Național al Industriașilor şi Antreprenorilor din Moldova. Este suspectat că este unul dintre candidații Moscovei la aceste alegeri, însă Tarlev neagă acest lucru.
Fosta bașcană a Găgăuziei s-a întâlnit cu Putin
Pe locul cinci în buletinul de vot – candidat independent Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei care a ocupat aceasta funcție două mandate, în perioada 2015-2023. S-a născut pe 26 februarie 1974, Comrat, autonomia găgăuză.
A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 2005 și 2015, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. În decembrie 2014, a demisionat din fracțiunea parlamentară și a rămas deputat neafiliat. La alegerile bașcanului din 2015 a fost susținută de liderul socialiștilor Igor Dodon. În 2017, s-a întâlnit, alături de Igor Dodon, cu președintele rus Vladimir Putin. În prezent, conduce asociația “Platforma Moldova”.
Pe locul șase – Ion Chicu, desemnat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” pe care îl conduce. Fostul ministru al finanțelor și fostul prim-ministru.
Între 2018 și 2019 a fost ministru al finanțelor în Guvernul condus de democratul Pavel Filip. Ulterior a fost consilier prezidențial al lui Igor Dodon. Pe 14 noiembrie 2019 a fost numit în funcția de prim-ministru, fiind votat de fracțiunile socialiștilor și democraților. Și-a dat demisia la 23 decembrie 2020, fapt care a declanșat alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Ulterior, și-a format propriul partid. A fost criticat pentru organizarea nunții fiului său în prima pandemie de COVID-19, fiind în funcția de premier.
Pe locul șapte în buletinul de vot – Andrei Năstase, candidat independent, fostul ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu în 2019, dar și fostul lider al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, care în 2019 a format blocul ACUM, alături de Partidul Acțiune și Solidaritate. Andrei Năstase este de profesie avocat.
Pe locul opt – Octavian Țîcu, desemnat de Blocul Electoral „ÎMPREUNĂ”. S-a născut pe 21 august 1972, Costuleni, raionul Ungheni. Este un istoric, politician și fost boxer profesionist din Republica Moldova. În 1995- 2003, a devenit de șapte ori campion național la box.
A ocupat funcția de Ministru al Tineretului și Sportului în 26 februarie – mai 2013, fiind înaintat de Partidul Liberal. În decembrie 2019, a fost ales Președinte al Partidului Unității Naționale. Din decembrie 2021 s-a retras de la șefia formațiunii, precum și din politica, anunțând că revine la activitățile academice.
O procuroare care a apărut în investigațiile jurnaliștilor pentru donații suspecte
Pe locul nouă în buletinul de vot s-a plasat un fost procuror anticorupție Victoria Furtună, candidat independent, care a demisionat cu scandal în acest an. În 2021, a fost aleasă de Consiliul Superior al Procurorilor în calitate de candidat pentru funcția de Procuror General interimar, dar a pierdut în fața contracandidatului Dumitru Robu.
Numele Victoriei Furtună a apărut și într-o investigație Ziarul de Gardă, despre procurorii „ajutați” de părinți cu donații de milioane. Potrivit ei, în 2017, procuroarea şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro au venit din partea soacrei sale, iar 80 de mii de lei de la tatăl său. În martie curent, Victoria Furtună și-a anunțat demisia și a acuzat guvernarea că a fabricat informații false împotriva judecătorilor neloiali.
Pe locul zece în buletinul de vot va fi Tudor Ulianovschi, candidat independent, fostul ministru al Afacerilor Externe în perioada guvernului democrat.
În perioada martie 2016-2017 a fost ambasador al Republicii Moldova în Elveția, iar anterior, între 2014-2016, a fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, a fost delegat al Republicii Moldova pe lângă Organizația Mondială a Comerțului, dar și a candidat la șefia Organizației Mondiale a Comerțului. Până în prezent, a gestionat mai multe afaceri peste hotare, în cadrul companiilor internaționale.
Pe locul 11 în buletinul de vot va fi jurnalista Natalia Morari, candidat independent. S-a născut pe 12 ianuarie 1984, Hîncești. A studiat la Universitatea de Stat „Mihail Lomonosov” din Moscova. A devenit cunoscută în special pentru activismul său din perioada protestelor de la Chișinău din 2009, denumite „Revoluția Twitter”, unde rolul său în mobilizarea tinerilor și în acoperirea media a evenimentelor a fost notabil. A moderat emisiuni politice la Publika TV și TV7, iar ulterior a fondat postul de televiziune TV8.
În 2021, viața personală și cariera ei au fost afectate de dezvăluiri privind relația sa cu Veaceslav Platon, om de afaceri controversat, ceea ce a dus la retragerea sa temporară din viața publică și din jurnalism. Recent, înainte de a anunța că va candida la alegeri, a reapărut cu propriul proiect pe Youtube, “Morari.Live”, în care publică interviuri, dar are și o emisiune săptămânală de știri.
