Potrivit unor date aflate pe site-ul Ministerului Justiției, numai între anii 2010 și 2024 au fost înregistrate 958.713 cereri de redobândire a cetățeniei române, din care 86 % cu menținerea domiciliului în străinătate.
În principiu, este vorba despre cetățeni români care trăiesc în Moldova sau Ucraina și care și-au recâștigat cetățenia în baza Articolului 11 din Legea cetățeniei, ce se referă în mod expres la românii sau descendenții acestora până la gradul 3, de pe teritoriile incluse în URSS după 1940 (Basarabia, nordul Bucovinei, Bugeac).
În baza acestei prevederi, foarte mulți oameni din Moldova, Ucraina, dar și din alte țări ex-sovietice (Rusia, de exemplu) au dobândit cetățenia română.
Într-un răspuns trimis HotNews.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a precizat că numai în 2023 a aprobat 30.331 de cereri de cetățenie în baza Articolului 11.
Proiectul de modificarea a Legii apărării naționale, aflat în dezbatere publică, prevede la Articolul 4, alineatul 4, că „Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii”.
De asemenea, Alineatul 3 prevede că „Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilități militare sau nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem al Apărare al Țării”.
România nu are în acest moment un mecanism prin care să-i poată proteja militar pe cetățenii români din alte state. Numai în Moldova ar trăi în total aproximativ un milion de cetățeni români, numărul fiind avansat recent chiar de președintele acestei țări, Maia Sandu, într-un interviu la Digi24.
De asemenea, un număr mare de cetățeni români trăiește și în Ucraina, stat aflat în acest moment în război cu Federația Rusă.
