Site-ul Eu vs Disinfo – proiectul pilot al Grupului de lucru Est StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă înfiinţat în 2015 pentru a răspunde mai bine campaniilor de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează Uniunea Europeană – analizează cum a fost primită de către propaganda pro-Kremlin ştirea privind acordarea statutului de candidat UE Moldovei şi Ucrainei.
La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei şi şi-a exprimat disponibilitatea de a face acelaşi lucru pentru Georgia, odată ce priorităţile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare vor fi rezolvate.
Instituţiile media controlate de Kremlin au profitat de momentul cu adevărat istoric pentru a-şi propaga afirmaţiile înşelătoare despre extinderea UE. În timp ce reacţia iniţială a ecosistemului de dezinformare pro-Kremlin a fost oarecum rezervată, apoi campania de dezinformare a reciclat teoriile folosite în trecut pentru a discredita Parteneriatul Estic.
Nu a trecut mult până când în prim-plan a fost scoasă teoria conform căreia UE ar fi înrobit ţările vecine şi foloseşte Ucraina şi Moldova ca pe nişte instrumente politice.
De asemenea, se susţine că s-au făcut promisiuni false de a înşela ţările candidate. Printre naraţiunile de dezinformare mai proeminente s-au numărat şi încercările de a delegitima procesul de aderare la UE, susţinând că deciziile Consiliului sunt distructive şi grăbite în comparaţie cu perioada necesară altor ţări pentru a ajunge în această postură de candidate.
Alte dezinformări au inclus, de asemenea, acuzaţii false conform cărora statutul de candidat a fost acordat Moldovei în schimbul aderării la sancţiunile UE împotriva Rusiei sau afirmaţii nefondate conform cărora România va anexa Moldova prin aderarea la UE.
„Dacă repeţi o minciună de destule ori…”
Atacurile împotriva partenerilor UE nu sunt un exerciţiu nou pentru propagandiştii şi manipulatorii de informaţii ai Kremlinului. EUvsDisinfo a catalogat mai mult de câteva exemple de-a lungul anilor.
„Reciclarea dezinformarii este, de asemenea, o tactică folosită în mod obişnuit. La urma urmei, dacă repeţi o minciună de destule ori, oamenii ar putea începe să o creadă. Până acum, aceasta pare să fie abordarea instituţiilor de dezinformare pro-Kremlin pentru a obstrucţiona căile Ucrainei, Moldovei şi Georgiei către UE”, arată specialiştii de la EU vs Disinfo.
Desigur, acesta este un act de echilibristică dificil pentru Kremlin. „Pe de o parte, trebuie să pară duri şi nepăsători faţă de recentele decizii ale Consiliului European, susţinând că aceasta este „o chestiune internă a UE” şi nu prezintă nicio ameninţare pentru Rusia.
Pe de altă parte, aparatul de dezinformare pro-Kremlin susţinut prin exploatarea fricilor şi a nesiguranţei trebuie să continue să condamne „expansionismul occidental” şi să prelungească sentimentul de ameninţare cu privire la încercuirea Rusiei. Auto-victimizarea constantă este un element important pentru a coaliza oamenii”, se mai arată în analiză.
Acest punct de vedere a fost susţinut de ministrul de Extrene Serghei Lavrov care a susţinut că „Uniunea Europeană şi NATO construiesc o coaliţie împotriva Moscovei” şi chiar compară aceste eforturi cu atacul nazist asupra Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Impunitate fără limite în faţa crimelor de război
Acuzaţiile conform cărora adversarii Rusiei sunt nazişti au devenit unul dintre elementele definitorii ale dezinformarii pro-Kremlin. Şi merge mână în mână cu o retorică din ce în ce mai agresivă, care deseori echivalează cu discursul de promovare a urii, dezumanizării şi denigrării victimelor inocente ale agresiunii Rusiei.
Pe 27 iunie, lumea a aflat despre încă o atrocitate comisă de forţele invadatore ale Rusiei în Ucraina. O lovitură cu rachetă asupra unui mall din Kremenchuk a ucis cel puţin 18 persoane, iar alte zeci au dispărut în dărâmăturile clădirii distruse. Aparatul de dezinformare pro-Kremlin a desfăşurat rapid aceeaşi tactică pe care am văzut-o de nenumărate ori, de la bombardarea unei maternităţi din Mariupol, până la muşamalizarea crimelor de război ale Rusiei de la Bucha.
Mai întâi a venit tăcerea şi negarea, refuzul de a admite că atacul a avut loc. Apoi au venit acuzaţiile privind o presupusă provocăre ucraineană, care amintesc de afirmaţiile pro-Kremlin de dezminţire a atacului de la Bucha. Odată ce s-au strâns alte dovezi şi culpabilitatea nu a mai putut fi negată, a venit timpul să se dea vina pe victime: Rusia ar fi lovit un depozit secret de muniţii şi arme din Vest.
Şi pentru a completa cu o bună măsură de distragere a atenţiei, instituţiile ruse de dezinformare controlate de stat şi-au desfăşurat tactica favorită făcând afirmaţii false că NATO plănuieşte să stabilească baze la Lugansk.
Niciuna dintre afirmaţiile Kremlinului nu este întemeiată pe realitate sau susţinută de fapte, dar suferinţa umană pe care o provoacă civililor sunt reale.
Minciunile, manipularea şi dezinformarea deschid calea unor astfel de atrocităţi care trebuie expuse şi denunţate fără echivoc. EUvsDisinfo a strâns deja 14 000 de exemple de campanii de dezinformare ale Rusiei aflate în desfăşurare.
