Pentru că nu dorim, ”Sfinte” Ioane, să treci în lumea drepților înainte de a da pe la judecata pământeană a faptelor tale cele de voie, pentru care riști vreo 20 de ani de ocnă, îți urăm din suflet o viață cât mai lungă, pentru ca voința judecătorilor să se înfăptuiască iar Vișinescu să nu putrezească singur în închisoare!
Prinși între epocala victorie a Simonei Halep de la Shenzen și schiurile încălțate prezidențial de Iohannis pe pârtia din Munții Șureanu era să uităm momentul aniversar pe care-l trăim plenar și de care ne-am săturat până-n gât. Pe 7 ianuarie își aniversează onomastica, alături de milioane de Ioni, și groparul României post decembriste, nemuritorul Ion Iliescu. Cu doar câțiva ani în urmă momentul era subiect de știre. La viloiul secretarului general al PSD se perindau baronii locali, în frunte cu Adrian Năstase, care transformau locuința bătrânului bolșevic în cavou. Se aduceau imense buchete de flori din toate colțurile țării iar nea Ion apărea alături de activul de partid ciocnind o cupă de șampanie. Ca să nu bată la ochi, după același tipar se realizau știri și cu aniversarea lui Ion Diaconescu, liderul PNȚCD. Aceleași coloane, aceeași baroni, dar mai puțini, aceeași cupă de șampanie.
De când nea Diaconescu s-a dus la cele sfinte iar Adrian Năstase la cele penale aniversarea de Sfântul Ion și-a pierdut din importanță și strălucire. Abandonat pe nesimțite de tovarășii din PSD, nea Ion își consumă momentul aniversar în totală discreție.
Ca în fiecare an nu ne putem abține să nu-i transmitem bolșevicului Ionel celebrele noastre urări. Ani la rândul îi uram marelui conducător o tranziție cât mai rapidă către subsol. Urări precum „Revelion fără Ion”, „Iliescu de Crăciun este porcul cel mai bun” sau „Prea mulți ani, Ioane” transmise de toată suflare redacțională a revistelor de satiră au făcut carieră. Sentimentul că doar justiția divină va putea, prin grăbirea Momentului, să răzbune crimele odioase pe care Ilici le-a patronat și la revoluție, și la mineriade a fost cel care a stat la baza elaborării acestui folclor urban cu bună audiență la public.
Anul acesta însă, o schimbare de macaz se impune. Procurorii l-au trimis în judecată pe bolșevic pentru atrocitățile comise la mineriade iar dosarul Revoluției este și el în drum spre instanță după ce ciracii lui Ilici au eșuat în demersurile lor de a-l îngropa. Pe dosar, nu pe nea Ion!
În aceste condițiuni istorice noi este neapărat necesar să ne nuanțăm urarea. Căci noi nu dorim ca nea Ilici să treacă în lumea drepților înainte a da pe la judecata pământeană a faptelor lui cele de voie și pentru care riscă vreo 20 de ani de ocnă. Așa că îi dorim din suflet o viață cât mai lungă pentru ca voința judecătorilor să se înfăptuiască iar Vișinescu să nu putrezească singur în închisoare.
La foarte mulți ani, ”Sfinte” Ioane, cu executare și tot tacâmul! Doamne ajută!
