breaking news

Moș Gerilă n-a murit, ci-n Moș Crăciun s-a travestit. Istoria unei vedete de sezon

decembrie 20th, 2017 | by Cetățeanul Surmenat
Moș Gerilă n-a murit, ci-n Moș Crăciun s-a travestit. Istoria unei vedete de sezon
Actualitate
0

Moș Gerilă a venit în România la sfârșitul anilor ’40, îmbrăcat în hainele roșii ale steagului cu seceră și ciocan. Venea adus cu tănculețul, însoțit de Ansamblul de Katiușe și Coralul de Kalașnikov al Armatei Roșii din Uniunea Sovietică – și prima sarcină care i s-a trasat a fost aceea de a muta noaptea cadourilor pentru copiii merituoși (care și-au turnat la timp părinții că uneltesc împotriva celei mai drepte și minunate dintre orânduiri) dinspre noapte Nașterii Domnului, înspre noapte dintre ani (noaptea minții ce urma să vie). Așa că 25 decembrie s-a înlocuit cu 31 decembrie, ziua Republicii, iar “Revelionul” cu Stela și Arșinel a devenit unica mare sărbătoare de partid și de stat.

De la Ded Moroz la Moș Geriliescu

Moș Gerilă vine din mitologia iernilor lungi și geroase ale Nordului Rusesec. Avem de-a face cu un moș frumos ca limba rusă: pe creștetul lui se adună nori de zapadă, în barbă are o colecție întreagă de steluțe de gheață, din ochi și din nări îi curg țurțuri, iar când respiră rămâne căprioara cu botul înțepenit în izvor, așa geruri năpraznice aduce. Pe vremea străvechii Rusii i se zice Ded Moroz, un moș numai bun de îmbrățișat de propaganda Uniunii Sovietice și transformat într-un ins prietenos cu cei care se bucurau de sosirea lui și cărora le oferea forță și sănătate, pentru a rezista capriciilor iernii. În schimb, cei care se văietau de frigul său, de lipsa apei calde la robinet și a agentului termic din calorifere tare nu-i plăceau și-i pedepsea furându-le copiii și ducându-i departe, la el acasă, unde era groaznic de frig, viscol și întuneric. Pentru a-i recăpăta și a-l îmbuna pe Moș Gerilă, părintii erau nevoiți să-i facă felurite cadouri. “Frumusețea” cu care a fost legendat sovieticul Moș Gerilă vine din bătrânețea lui și din faptul că sufletul lui de gheață “s-a topit” în timp de la „căldura cu era întâmpinat de copii”. Așa a devenit milos chiar și cu cei răi și a început el însuși să le facă daruri copiilor. Este ca și cum alde Vișinescu, Iliescu și compania de securisto – comuniști ne-ar face cadou pensiile lor, după ce ne-au omorât bunicii în anii ‘50-‘60, iar noi ne-am bucura și le-am celebra bunătatea.

“Soarele” apare, Moș Crăciun dispare

Din iarna lui ’49, își intră în pită Moș Gerilă. Crăciunul dispare, inclusiv din ziare și începem să aflăm, “pe larg”, despre faptele de muncă și viață ale sărbătoritului care vine cu “pomul de iarnă”. Moş Crăciun a fost eliminat la cererea ruşilor. Începând cu 1948, ziua de 25 decembrie a devenit zi lucrătoare, iar burghezo-moșierul Moș Crăciun a fost trimis la muncă clandestină. La putere a venit Moș Gerilă, să ne zică la “cumpăna dintre ani” cât de îmbelșugată ne este salata de boeuf și cât de mișto le stă cu bigudiuri și în capot înflorat tovarășelor noastre de viață de la orașe și sate. Ediția din 31 decembrie a ziarului „România liberă” stă mărturie primei sale aparții: „Unul după altul, autobuzelor diferitelor întreprinderi şi uzine din Capitală se opresc în faţa Facultăţii de Drept. Sute şi sute de copii ai oamenilor muncii coboară gălăgioşi şi plini de veselie. (…) Un Moş Gerilă, din placaj, mare aproape cât bradul de lângă el, stă aşezat în mijlocul curţii. Copiii se opresc o clipă în apropierea lui, râd şi bat veseli din palme”.
România a primit un moș traforat din placaj. La schimb, ne-au dat și Sovromuri. Că doar nu era să nu plătim bunătatea de material și manopera investită în Moșul Gerilă mare aproape cât bradul…?

Moș Gerilă te iubim, “că ca tine” nu găsim!

Căci, să nu uităm: “Stalin și poporul rus, libertate ne-a adus”. Libertatea de a ne pune la dispoziția URSS bogățiile solului, subsolului și aero-solului. URSS ne-a controlat nu numai ideologia, ci și economia. Economia ne-au controlat-o prin așa-zisele intreprinderi “mixte”, “frățești” care va să zică. Între iunie 1945 și iulie 1946, mărinimoasă, Moscova a înființat 19 sovromuri pe teritoriul României – fiind amabilă în amabilitatea ei să “investească” în câteva dintre întreprinderile româneşti cu capital de stat sau private (oricum nu mai conta), cam 50% din capital – cam tot ceea ce furase de la nemţi. Românii au transformat restul de 100% deținute în acele intreprinderi în 50% capital şi au mai dat de la ei și forţa de muncă. Iar beneficiile “colaborării” s-au împărțit “jumi-juma”, după ce România binevoia să-și achite datoriile de război – care datorii creșteau de la an, la an, mai ceva ca Făt Frumos (dar acesta-i din altă poveste). Iar ca lucrurile să fie cât mai clare cu putință, rușii şi-au numit oamenii în conducerea întreprinderilor mixte şi au interzis accesul românilor în contabilitatea sau planurile de exploatare a sovromurilor. Astfel că, timp de şapte ani, Moscova sovietică a fost singurul capitalist din industriile româneşti, exploatând eficient și înfloritor petrolul, gazele, cărbunele, industria grea, cea chimică şi navală, de exploatare a lemnului, construcţiile, transporturile altele decât pe calea ferată şi distribuţia filmelor. Se ajunsese până acolo cu lipsa de control asupra propriilor resurse şi a procesului de producție, încât până şi ofiţerii de Securitate români aveau nevoie de permise speciale pentru a pătrunde în unele sovromuri. Sovromurile au fost un succes total, iar noi ne-am plătit cu brio toate jucăriile aduse de Moș Gerilă, după cum bine zicea Constantin I. Brătianu: “În timp ce germanii ne-au luat toate ouăle de la găini, ruşii au mâncat mai întâi găinile şi acum insista să le dăm ouă”.
Ce putem să afirmăm este că în urma experienței cu Sovromurile, politicienii români, indiferent de regim și de ideologie au învățat că e bine să nu mai existe control asupra resurselor și procesului de producție în nici o ramură economică. I-au alungat pe ruși și s-au încuibărit ei la furtișaguri. Deci, cine crede că Moș Gerilă a murit și s-a lăsat înlocuit de către capitalistul de cumetrie Moș Crăciun, s-a înșelat. Moș Gerilă nu moare, se transformă.

moș gerilă

Moș Geriliescu, o replică autohtonă a Ded Morozului țarist, ieșit la pensie, fără girofar de la NKVD dar cu reni la poartă de la SPP, după o viață în slujba fratelui mai mare de la Est, Moș Kaghebilă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *