Bărbatul a fost reținut marți, 8 septembrie, de procurorii DIICOT – Structura Centrală, fiind cercetat pentru tentativă la acte de diversiune. Anchetatorii urmează să ceară Curții de Apel București arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.
Monitorizat de SRI încă din februarie
Investigația a început în februarie 2026. Timp de mai multe luni, cetățeanul rus s-a aflat în atenția Serviciului Român de Informații, fiind urmărite activitățile sale și legăturile pe care acesta le întreținea.
Conform datelor strânse de anchetatori, în perioada februarie-iulie 2026 suspectul ar fi identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar, în perspectiva unor acțiuni de diversiune sau sabotaj de tip hibrid.
Țintele nu erau unele oarecare. Bărbatul ar fi fotografiat și filmat tehnică aparținând forțelor armate române și aliate, deplasări ale militarilor și ale tehnicii de luptă, precum și mai multe baze militare românești sau multinaționale.
Investigația indică obiective aflate în București și în județele Cluj, Constanța, Călărași și Ilfov. SRI precizează că au fost documentate inclusiv centre de comunicații, sedii ale unor instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și elemente de infrastructură critică.
În atenția rusului au ajuns și avioane cargo ucrainene Antonov
Un element aparte al operațiunii îl reprezintă interesul manifestat pentru aeronavele cargo ucrainene de tip Antonov aflate temporar pe teritoriul României.
SRI afirmă că suspectul primea instrucțiuni de la un intermediar pentru realizarea de fotografii și materiale video cu obiective considerate de interes strategic militar. Printre acestea s-au numărat și avioanele cargo ucrainene Antonov pe durata prezenței lor în România.
Datele strânse de anchetatori arată că bărbatul comunica cu persoana care îl coordona prin servicii online de mesagerie criptată. Materialele realizate nu ar fi rămas doar în telefonul acestuia: DIICOT susține că fotografiile referitoare la tehnică militară și deplasările trupelor au fost și transmise mai departe.
Din informațiile făcute publice până în acest moment nu rezultă care ar fi trebuit să fie ținta concretă a unui eventual atac fizic și nici forma exactă pe care ar fi urmat să o ia sabotajul. Autoritățile vorbesc însă explicit despre colectarea informațiilor ”în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”.
Un tipar deja întâlnit în Europa
Serviciul Român de Informații leagă cazul de un model de operare atribuit în ultimii ani serviciilor și structurilor rusești: folosirea unor persoane recrutate sau coordonate prin intermediari, cărora li se dau misiuni punctuale, fără ca acestea să facă neapărat parte în mod formal dintr-un serviciu secret.
În multe asemenea operațiuni, recrutarea, transmiterea obiectivelor, instrucțiunile și comunicarea sunt realizate de la distanță, inclusiv prin aplicații criptate. SRI afirmă că Federația Rusă continuă să exploateze inclusiv persoane provenite din categorii vulnerabile pentru asemenea activități.
Este un mecanism care permite coordonatorilor să păstreze o distanță considerabilă față de executanți și face mai dificilă stabilirea rapidă a întregului lanț de comandă.
România a mai fost ținta unor asemenea operațiuni
Cazul anunțat marți nu este primul de acest fel descoperit pe teritoriul României.
În 2024, SRI a identificat un cetățean columbian, Luis Alfonso Murillo Diosa, despre care autoritățile au stabilit că venise în România pentru a desfășura acțiuni de sabotaj. Acesta primise indicații referitoare la ținte și documentase zona unui depozit de materiale reciclabile din Bragadiru, aflat în apropierea unor obiective importante de infrastructură – conducte de gaze, sonde petroliere și instalații de telecomunicații. Bărbatul a fost reținut înainte ca acțiunea să fie pusă în practică și trimis ulterior în judecată pentru acte de diversiune.
Un alt caz major a fost anunțat în octombrie 2025. Atunci, doi cetățeni ucraineni, despre care SRI susținea că erau coordonați de reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, ar fi încercat să incendieze un sediu Nova Post din București.
Cei doi transportaseră și depuseseră colete în care fuseseră ascunse dispozitive incendiare artizanale cu inițiere de la distanță, disimulate în căști audio și componente auto. Operațiunea a fost oprită înainte ca dispozitivele să producă incendiul.
Precedentele explică de ce SRI vorbește acum despre un ”tipar acțional” și nu despre un incident izolat.
Operațiune comună SRI, DIICOT, DCCO și serviciile militare
Cazul actual a presupus cooperarea mai multor structuri ale statului român. Investigația informativă a fost realizată de SRI, iar activitățile judiciare au fost desfășurate de procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofițerii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și structurile acesteia.
Operațiunea a beneficiat și de sprijinul Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării, precum și de cooperarea unor servicii partenere externe.
Potrivit anchetatorilor, informațiile culese și transmise de cetățeanul rus, referitoare la baze militare, tehnică de luptă și deplasarea personalului român și aliat, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională.
În urma operațiunii, bărbatul de 40 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, iar procurorii urmează să solicite Curții de Apel București emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Cazul capătă însă o semnificație mai largă decât simpla reținere a unui suspect. Este cel puțin al treilea episod făcut public în ultimii ani în care autoritățile române descriu operațiuni de sabotaj sau diversiune desfășurate pe teritoriul României și atribuite unor structuri coordonate din Federația Rusă, într-un context în care țintele se deplasează tot mai clar de la propagandă și atacuri informatice către infrastructură critică, logistică și obiective militare.
