Potrivit proiectului, „falimentul personal” va putea fi declarat de persoanele care au datorii scadente mai mari de 40.500 de lei, echivalentul a zece salarii minime brute.
Una dintre schimbările majore este că locuința debitorului nu va mai putea fi valorificată pentru acoperirea restanțelor în cadrul procedurii, potrivit Știrilor ProTv.
Pentru mulți români, insolvența personală ar putea deveni o soluție reală.
„Ajung, în general, să fie executați silit,
Datele BNR arată că aproape 3% din creditele populației sunt restante de peste 90 de zile. Mulți dintre cei aflați în dificultate ajung direct în executare silită.
„Ajung, în general, să fie executați silit, dacă au bunuri pe numele lor, apartamente sau mașini”, a explicat avocatul Andreea Șamotă.
Deși procedura de insolvență personală permite reeşalonarea datoriilor, suspendarea executării silite și chiar ștergerea unor sume, aceasta este rareori utilizată. Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a aprobat în 2025 doar 43 de dosare, în timp ce alte câteva sute sunt încă în analiză.
Modificările propuse de proiect urmăresc să facă procedura mai accesibilă și să protejeze locuința debitorilor.
Președintele ANPC explică de ce această schimbare este necesară.
„Știm foarte bine că în practică se dorea cel mai repede să se execute oarecum partea de imobile, chiar și cu valori foarte scăzute, chiar și până la 30% din valoarea de piață sau valoarea reală, astfel încât se obțineau niște lichidități foarte repede la un preț foarte scăzut”, arată Csaba Békési.
Proiectul introduce și o obligație nouă pentru instituțiile financiare, care vor trebui să îi îndrume pe debitorii cu restanțe către ANPC pentru a putea intra în procedura de insolvență personală.
