Avertismentul vine într-un moment în care piața muncii transmite deja semnale de alarmă. Potrivit datelor citate de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, rata de ocupare a populației între 20 și 64 de ani este de doar 69%, una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Media europeană este de peste 76%, iar ținta UE pentru finalul deceniului este de 78%.
Asta înseamnă că aproape 3 din 10 români aflați la vârsta activă nu lucrează. În spatele procentelor sunt oameni care nu intră în câmpul muncii, femei ținute departe de carieră de lipsa serviciilor de sprijin, tineri pierduți între școală și job și angajatori care spun tot mai des că nu mai găsesc personal.
Unul dintre cele mai mari dezechilibre este între femei și bărbați. Rata de ocupare este de 78,2% în cazul bărbaților, dar scade la 59,5% în cazul femeilor. Diferența arată nu doar o problemă economică, ci și una socială: multe femei rămân în afara pieței muncii din cauza responsabilităților familiale, a lipsei creșelor, a locurilor de muncă flexibile sau a oportunităților reale în comunitățile în care trăiesc.
Presiunea va deveni și mai mare după 2032. Atunci, generația născută după decretul din 1966, una dintre cele mai numeroase din istoria României, va începe să ajungă la vârsta pensionării. Specialiștii avertizează că sute de mii de angajați cu experiență ar putea ieși din piața muncii într-un interval scurt, exact într-o perioadă în care companiile se plâng deja de lipsa personalului calificat.
În paralel, România pierde forță de muncă. Datele INS arată că numărul salariaților a scăzut cu aproximativ 60.000 în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Industria, construcțiile, transporturile și sănătatea sunt printre domeniile în care angajatorii reclamă dificultăți tot mai mari în găsirea oamenilor potriviți.
O altă vulnerabilitate este generația tânără. România are una dintre cele mai ridicate ponderi de tineri NEET din Uniunea Europeană, adică persoane care nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de formare profesională. În unele regiuni, fenomenul depășește 20% din populația tânără. Pentru economie, acești tineri reprezintă o resursă pierdută. Pentru societate, sunt vieți blocate prea devreme într-o zonă de neîncredere, sărăcie și lipsă de perspectivă.
În același timp, aproximativ un milion de români continuă să lucreze pe salariul minim sau foarte aproape de acesta. Economiștii avertizează că o economie bazată pe consum și forță de muncă ieftină nu mai poate susține ritmul de dezvoltare din ultimii ani. Fără salarii mai bune, productivitate mai mare și investiții în competențe, România riscă să rămână prinsă într-un cerc periculos: prea puțini oameni muncesc, iar prea mulți dintre cei care muncesc câștigă prea puțin.
Soluțiile nu sunt simple, dar direcția este clară. România are nevoie de mai multe femei active pe piața muncii, de reducerea abandonului școlar, de programe reale de recalificare, de sprijin pentru tineri și de investiții accelerate în tehnologie și productivitate. Altfel, deficitul de personal nu va mai fi doar o problemă a companiilor, ci o frână pentru întreaga economie.
Miza este mai mare decât pare. Nu vorbim doar despre locuri de muncă, ci despre capacitatea României de a susține pensii, spitale, școli și investiții. Pentru că o economie poate funcționa fără multe lucruri. Dar nu poate funcționa fără oameni. Iar România începe să simtă tot mai acut această lipsă.
