Starea de urgenţă a fost declarată după ce linia electrică Vulcăneşti-Isaccea a fost avariată în urma atacurilor ruseşti asupra infrastructurii energetice ucrainene, generând un deficit de 350-400 MW în sistemul electroenergetic al Moldovei, scrie News.ro.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, circumstanţele care au determinat instituirea stării de urgenţă s-au diminuat semnificativ, iar nivelul de criză a scăzut până la un nivel care poate fi gestionat prin instrumentele specifice stării de alertă.
„Menţinerea unui regim de urgenţă nu mai este proporţională cu situaţia existentă şi ar implica aplicarea în continuare a unor măsuri restrictive şi excepţionale nejustificate. Se consideră mai adecvată tranziţia către regimul de stare de alertă, care permite menţinerea unor mecanisme de monitorizare şi intervenţie, dar într-un cadru mai echilibrat şi adaptat nivelului actual de risc”, se arată în documentul guvernamental.
Starea de urgență din Republica Moldova a fost instituită pe fondul a două crize simultane: una energetică, după avarierea liniei electrice Vulcănești–Isaccea în urma atacurilor rusești, care a generat un deficit de până la 400 MW, și una a carburanților, în condițiile în care stocurile de motorină scăzuseră la doar 7,5 zile de consum.
Între timp, situația s-a stabilizat: linia electrică a fost repusă în funcțiune, importurile din România au fost reluate, iar stocurile de carburanți au crescut, ajungând la până la 20 de zile pentru benzină și 11 zile pentru motorină.
Documentul avertizează că, deşi situaţia s-a stabilizat, o serie de riscuri justifică menţinerea unui regim de monitorizare sporită.
„Capacităţile interne de producere a energiei electrice rămân limitate în raport cu necesarul total de consum, în special în perioadele de vârf. Orice creştere neprevăzută a consumului sau reducere a disponibilităţii resurselor poate conduce la dezechilibre temporare”, se arată în proiect.
Un risc rămâne scăderea producției centralelor de termoficare, de la aproximativ 200 MW în sezonul rece la circa 60 MW în aprilie-mai și chiar mai puțin vara, dar și presiunile asupra pieței carburanților, pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global.
În acest context, starea de alertă ar permite autorităților să monitorizeze situația și să intervină rapid, fără a mai recurge la măsuri excepționale.
Parlamentul va trebui să aprobe proiectul, iar în termen de 3 zile va informa Secretarul General al ONU şi Secretarul General al Consiliului Europei despre reluarea aplicării integrale a angajamentelor internaţionale.
Maia Sandu: ,,Agresiunea Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Ea ajunge și în Moldova”
Anterior, în timpul unei întrevederi recente cu omologul său slovac, Peter Pellegrini, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că Rusia pune tot mai mult în pericol securitatea, mediul și sănătatea publică din țara sa.
,,Agresiunea Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Ea ajunge și în Moldova. Prin atacurile constante asupra infrastructurii Ucrainei, Rusia pune tot mai mult în pericol securitatea, mediul înconjurător și sănătatea publică a Moldovei. Bombardarea unei centrale hidroelectrice ucrainene a poluat râul Nistru, lăsând 300.000 de oameni fără apă potabilă sigură.
Cu doar trei nopți în urmă, un alt atac brutal a scos din funcțiune linia noastră electrică principală — o linie care poate furniza între 60 și 70 la sută din electricitatea Moldovei. În ambele cazuri, Slovacia nu a stat deoparte. Când râul Nistru a fost poluat, Slovacia a oferit echipamente pentru a ne ajuta să intervenim.
Iar acum, când aprovizionarea noastră cu energie electrică este în pericol, operatorul de rețea al Slovaciei facilitează fluxurile transfrontaliere de energie pentru a ne ajuta să ținem luminile aprinse. Vă mulțumim pentru această solidaritate”, a afirmat lidera de la Chișinău.
