Comisia Europeană a demarat o nouă procedură pilot împotriva României prin care investighează controversata afacere a blindatelor „Piranha V”. Ministerul Apărării Naționale a contractat direct 227 de transportoare 8×8 în valoare de 868 milioane euro de la General Dynamics.
Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene a cerut, la sfârşitul lunii octombrie, mai multe documente despre contractul respectiv, care, în opinia unor persoane interesate în domeniul industriei de apărare, ar putea să genereze o nouă procedură de infringement împotriva României.
Persoanele respective se bazează pe faptul că, în urma unui audit efectuat de Curtea de Conturi, instituţia a recomandat Ministerului Apărării Naţionale să rezilieze contractul cu General Dynamics din cauza întârzierilor privind livrarea transportoarelor.
Ministrul Nicolae Ciucă s-a opus, mai ales că, aşa cum era prevăzut în contract, General Dynamics a plătit o penalitate de 8,5 milioane euro, deşi iniţial trebuia să achite aproape 10 milioane euro pentru pentru primele întârzieri.
În legătură cu plata acestei penalităţi, în verificarea făcută de Curtea de Conturi s-a constatat că MApN era obligat să aibă în contractul cadru penalităţi de 10% din valoarea contractului, nu de 6%, aşa cum s-a negociat.
Ce nu a constatat Curtea de Conturi este faptul că partea română nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile privind demararea construirii, în întregime, în etapa a II-a a restului de transportoare blindate la Uzina Mecanică Bucureşti, în termenul prevăzut în contract. Mai mult, întârzierea în prima fază a fost cauzată de câteva probleme minore la turela transportorului care au fost rezolvate de filiala din Bacău a companiei israeliene Elbit Systems, precum şi de discuţiile între MApN şi General Dynamics privind sistemul de intercomunicaţii ce trebuie montat la transportoarele Piranha V.
Iniţial, cele două părţi au căzut de acord să folosească un sistem care se află şi pe Piranha 3, dar ulterior partea română a cerut un alt sistem în realizarea căreia să fie implicată şi o companie din ţara noastră. Până la urmă, după câteva luni de negocieri intense, cele două părţi au căzut de acord, fapt care a dus la trimiterea primelor 36 de transportoare în România, la Uzina Mecanică Bucureşti, unde au fost montate turelele şi sistemul respectiv.
Cele 36 de transportoare au ajuns în România în luna februarie, dar recepţia calitativă a fost efectuată abia în luna octombrie de către MApN. Acest lucru nu se mai poate pune în spatele General Dynamics, ci strict în baza partenerului din România, beneficiar al clauzei de offset, Uzina Mecanică Bucureşti.
Este adevărat că respectivul contract ar urma să fie reziliat de drept în ianuarie 2021, atunci când se vor împlini trei ani de întârziere de la semnarea lui, dar nu este doar vina General Dynamics pentru întârzierile respective.
Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene a cerut mai multe documente despre contractul dintre MApN şi General Dynamics. În solicitare se arată: „Serviciile Comisiei ar dori să atragă atenţia autorităţilor române asupra cerinţelor specific legate de achiziţionarea de vehicule blindate Piranha. Informaţiile de care dispun serviciile Comisiei sugerează că şi în acest caz a fost pus în aplicare un program de compensare în legătură cu achiziţiile publice respective. Se pare că ofertantul câştigător, societatea americană General Dynamics European Land Systems (GDELS) s-a angajat să producă majoritatea vehiculelor blindate în România în cadrul unui acord de cooperare strategică cu societatea Uzina Mecanică Bucureşti şi să transfere tehnologii către entităţi româneşti”.
În acest sens, Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene solicită informaţii pentru a clarifica modul în care obligaţiile de cooperare industrială asumate de GDELS sunt puse în aplicare.
Afacerea Piranha V, cu derogarea de la articolul 346 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene. Articolul respectiv arată că „orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condiţiile de concurenţă pe piaţa internă în ce priveşte produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare”.
Derogarea a fost aprobată în contextul în care compania americană General Dynamics şi-a asumat că va livra 30 de blindate de la fabricate din Elveţia iar restul de 197 ar fi urmat să fie integrate şi produse în România.
Numai că partenerul din industria de apărare, Uzina Mecanică Bucureşti, nu a fost pregătit să preia întreaga producţie, mai ales că s-a confruntat cu o acută lipsă de personal calificat, iar o parte dintre cei care lucrează la acest proiect se află în prag de pensionare. În aceste condiţii, să soliciţi companiei americane respectarea obligaţiei asumate, de construire a 197 de transportoare în România, în termenii stabiliţi în contract, este imposibil.
