Dacă vreunul dintre aceste atacuri ar fi decurs conform planului, ar fi provocat pagube uriașe, fără a mai vorbi despre pierderile de vieți omenești, scrie Politico.
Aceasta este situația cu care se confruntă Europa în prezent, pe fondul proliferării atacurilor din așa-numita „zonă gri”. Iar în timp ce un răspuns ferm al continentului întârzie să apară, blocul european a început, în sfârșit, să numească și să abordeze războiul hibrid în care a fost atras. Nu, summiturile și declarațiile nu vor împiedica atacurile, însă recunoașterea problemei este, după cum se spune, primul pas spre rezolvarea ei.
Doar o întâmplare fericită i-a salvat pe angajații aeroportului din Leipzig când, pe 4 august, o dronă care se apropia a aterizat defectuos și și-a pierdut încărcătura de explozibili. Dacă totul ar fi mers conform planului, aceasta ar fi explodat lângă un avion ucrainean Antonov pregătit pentru decolare, provocând pagube uriașe unui aeroport intens circulat, care deservește populația și companiile dintr-o mare parte a Germaniei. Ulterior, anchetatorii au descoperit o a doua dronă, încărcată cu explozibili de uz militar, chiar lângă aeroport.
Dar cine ar fi vrut să rănească și să ucidă oameni aflați într-un aeroport? La 1 septembrie, guvernul german a anunțat că a stabilit că Rusia s-a aflat în spatele atacului.
Cu ani în urmă, guvernele europene ar fi preferat să nu atribuie public asemenea incidente periculoase, deoarece atribuirea responsabilității aduce cu sine și necesitatea unui răspuns. De această dată însă, Germania a indicat în mod deschis Kremlinul drept inițiator al atacului, ceea ce arată cât de serios tratează guvernul cancelarului Friedrich Merz incidentul.
Asta pentru că tentativa eșuată de atac cu dronă este doar cel mai recent episod dintr-o serie de acțiuni suspecte în care Germania a fost o țintă importantă.
Chiar înaintea alegerilor naționale din Germania din 2025, țevile de eșapament ale câtorva sute de mașini au fost sabotate în întreaga țară, iar pe geamurile acestora au fost lipite autocolante care îndemnau oamenii să voteze pentru Verzi. Deși acest ultim detaliu sugera că în spatele campaniei s-ar fi aflat activiști de mediu, autorii au fost identificați ulterior drept agenți care acționau în numele Rusiei.
Cu câteva luni înainte, un colet – care s-a dovedit a conține o bombă – a luat foc într-un depozit DHL de pe Aeroportul Leipzig/Halle. Și în acest caz, autorii au fost identificați ulterior ca acționând pentru Rusia.
Iar cu câteva luni înaintea acelui incident, autoritățile germane au descoperit un presupus complot rusesc pentru asasinarea directorului general al producătorului de armament Rheinmetall.
Aceste cazuri au devenit cunoscute nu doar pentru că am scris despre ele în aceste pagini, ci și pentru caracterul lor extrem de îndrăzneț. Iar Germania nu este singura țară în care diverse companii – și chiar directori ai acestora – au fost vizate de atacuri legate de confruntările geopolitice. Marea Britanie a fost afectată de incendieri, la fel ca Polonia, Cehia și alte state europene.
În septembrie 2025, obiecte observate pe cer deasupra unor aeroporturi din Danemarca și Norvegia au determinat închiderea temporară a acestora. Drone continuă să apară în apropierea instalațiilor offshore din Scoția. Numeroase turnuri de comunicații din Suedia au suferit avarii suspecte. Iar în Marea Baltică s-a înregistrat o serie de incidente suspecte care au implicat cabluri și conducte.
Până acum, niciunul dintre aceste incidente nu a provocat pagube devastatoare, deși un atac incendiar din 2024, atribuit ulterior Rusiei, a distrus cel mai mare centru comercial din Polonia.
Însă fiecare tentativă costă bani companiile afectate. Fiecare infrastructură sabotată generează costuri de reparații și pierderi operaționale. Fiecare perturbare provoacă întârzieri și cheltuieli suplimentare. De fapt, majoritatea companiilor vizate s-au confruntat cu întreruperi ale activității, ceea ce înseamnă noi pierderi financiare.
În cazul cablurilor submarine lovite de ancore, proprietarii au rămas cu facturi considerabile pentru reparații. În cazul cablurilor electrice, costurile reparațiilor ajung de regulă la zeci de milioane de euro. Fiecare incident consumă, de asemenea, timpul personalului.
Dacă dronele de la Leipzig sau bombele ascunse în colete ar fi explodat conform planului, pierderile financiare – și, bineînțeles, cele umane – ar fi fost extrem de grave.
Chiar și un incident relativ minor poate provoca pagube importante companiei vizate. Luna trecută, WB Group, un producător polonez de componente pentru drone, a fost ținta unui atac incendiar și a înregistrat pierderi de cel puțin 3,5 milioane de euro.
Procurorii polonezi consideră că și acest atac a fost, din nou, instigat de Rusia.
