Prima rachetă a traversat frontiera Republicii Moldova la ora 06:04, venind din direcția localității Iaski, din regiunea Odesa, Ucraina, și îndreptându-se spre satul Tudora, din raionul Ștefan Vodă.
Aceasta a părăsit spațiul aerian moldovenesc cinci minute mai târziu, la ora 06:09, în direcția localității Starocazacie, din regiunea Odesa.
Cea de-a doua rachetă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 06:06, dinspre localitatea Limanske, regiunea Odesa, având direcția localității Pervomaisc, din regiunea transnistreană.
Racheta a părăsit teritoriul aerian al țării la ora 06:10, îndreptându-se spre localitatea Razdelna, din regiunea Odesa.
Ministerul Apărării a precizat că Centrul Operațiuni Aeriene continuă să monitorizeze spațiul aerian, în coordonare cu instituțiile competente și partenerii Republicii Moldova.
Ce este S8000 Banderol
S8000 Banderol este o muniție de atac cu motor cu reacție, care combină caracteristicile unei rachete de croazieră cu cele ale unei drone. Arma este produsă în Rusia de compania AO Kronstadt, cunoscută și pentru drona de recunoaștere Orion. Banderol poate fi lansată de pe drone și poate fi integrată pe elicoptere de tip Mi-28.
Racheta a fost folosită pentru prima dată în Ucraina în primăvara anului 2025 și este utilizată în special în atacurile rusești asupra infrastructurii din regiunea Odesa. Potrivit reprezentantului special al președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni, Vladislav Vlasiuk, Banderol este implicată în aproximativ 80% dintre atacurile rusești asupra infrastructurii din regiune.
Banderol poate atinge viteze de peste 500 de kilometri pe oră și are o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Cântărește 114 kilograme și poate conține până la 50 de kilograme de explozibil.
Unul dintre principalele avantaje ale armei este costul. Estimările indică un preț cuprins între 42.500 și 127.500 de euro pentru o unitate, în timp ce o rachetă de croazieră rusească poate costa aproximativ 685.000 de euro. Astfel, Rusia poate folosi Banderol pentru a pune presiune pe sistemele de apărare antiaeriană, care trebuie să consume resurse pentru interceptarea unor ținte relativ ieftine.
Spre deosebire de dronele Shahed, racheta Banderol este propulsată de un motor cu reacție și zboară la viteze mai mari. Arma poate fi afectată de sistemele de război electronic, însă dispune și de un sistem autonom de navigație.
Potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Banderol folosește un motor cu reacție fabricat în China, o baterie japoneză și componente electronice provenite în mare parte din Statele Unite.
106 incidente de încălcare a spațiului aerian din 2022
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Apărării la 6 noiembrie, autoritățile au înregistrat 69 de incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova de la începutul anului 2026.
Din 2022 și până în prezent, numărul total al incidentelor consemnate a ajuns la 106.
La începutul lunii octombrie, președinta Maia Sandu anunța că cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al țării într-un interval de numai 15 minute.
În urma acelui incident, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău.
Tensiuni diplomatice între Chișinău și Moscova
Incidentele aeriene au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Republica Moldova și Rusia.
Recent, după ce în localitatea Chiștelnița a fost descoperită o dronă prăbușită, care transporta explozibili și se afla la aproximativ 100 de metri de o locuință, autoritățile moldovene au anunțat că vor declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei la Chișinău.
Președinta Maia Sandu a avertizat că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să pună în pericol securitatea cetățenilor Republicii Moldova.
„Războiul pe care îl duce Rusia continuă să pună în pericol moldovenii”, a transmis șefa statului.
Ca reacție, Ministerul rus de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii.
Diplomația rusă a transmis un protest ferm față de decizia autorităților de la Chișinău, din 23 octombrie, de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse.
Autoritățile de la Chișinău nu au anunțat, deocamdată, dacă incidentul de miercuri va determina noi măsuri diplomatice.
