Raportul, elaborat de universitari, diplomați și experți, formulează o serie de recomandări privind modul în care România poate limita ascensiunea curentelor radicale și își poate consolida, în același timp, poziția în Uniunea Europeană.
Ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu poate fi explicată exclusiv prin manipulare, ci are la bază cauze structurale – criza reprezentării democratice, inegalitățile, neîncrederea în instituții și un proiect european care ”vorbește limbajul administrației” într-o epocă a emoțiilor, se arată în Raportul Grupului de Reflecție Strategică ”România în UE” – Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului, publicat de Administrația Prezidențială.
Potrivit documentului, datele de opinie publică arată că sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană este majoritar, dar pragmatic și condiționat – un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere”, ușor de erodat în absența unor beneficii clar resimțite.
Autorii raportului susțin că identitatea națională și cea europeană nu sunt loialități concurente, ci concentrice, iar tensiunea dintre ele nu este inevitabilă, ci indusă politic.
Cum poate rezolva România problema „derivelor ultraidentitare”
Autorii documentului apreciază că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune. Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune fermitate față de operațiunile ostile, dar deschidere față de cetățenii atrași de aceste idei.
Documentul propune o viziune în care specificul românesc și vocația europeană se consolidează reciproc. România este europeană nu în pofida identității sale, ci prin modul în care aceasta s-a construit la intersecția dintre tradiție și modernitate, dintre diversitate și unitate.
„Miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze – o democrație care demonstrează că solidaritatea, pluralismul și cooperarea sunt resurse de putere, nu de slăbiciune, într-o lume tot mai fragmentată”, precizează raportul.
Printre soluțiile propuse de autorii raportului se numără:
- Buna guvernare;
- Reducerea inegalităților sociale și teritoriale;
- Educația civică, media și gândirea critică;
- Educația istorică și o identitate matură;
- Recuperarea patriotismului de către forțele democratice;
- Combaterea corectă a extremismului;
- Protejarea spațiului informațional;
- Energia ca „patriotism al competenței”;
- Afirmarea României ca actor influent în UE;
- O nouă narațiune europeană.
Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu.
