Miza este una importantă atât pentru politica de mediu, cât și pentru fondurile europene. Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro, scrie news.ro.
La termenul de miercuri, 12 august, judecătorii CCR au amânat pronunțarea pentru 17 august.
Legea biodiversității a ajuns la Curtea Constituțională după ce Alianța pentru Unirea Românilor a sesizat CCR la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaților, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”, iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile și 27 „împotrivă”. Senatorii AUR au votat împotriva proiectului.
Actul aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030. Printre direcțiile urmărite se află conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a biodiversității și consolidarea capacității instituțiilor care gestionează aceste politici, scrie News.
În forma adoptată de Parlament, strategia include și obiective privind consolidarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate, în linie cu țintele europene și globale de 30% pentru ariile protejate și 10% pentru protecția strictă.
Documentul are o importanță suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.
De ce a fost contestată
AUR s-a opus proiectului în Parlament și a atacat legea la Curtea Constituțională imediat după adoptare.
Contestarea vine însă pe fondul unei dispute politice mai largi asupra formei finale a strategiei. Proiectul a fost inițial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior HG-ul și a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar.
În plen, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat faptul că Guvernul a transferat în Parlament o strategie care fusese inițial adoptată la nivel guvernamental, acuzând o încălcare a delimitării dintre atribuțiile Guvernului și cele ale Parlamentului. El a vorbit despre o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale” și a avertizat că situația se poate întoarce împotriva actualei puteri dacă rolurile instituțiilor sunt inversate.
În Parlament, PSD a introdus mai multe amendamente, iar ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că unele modificări pot afecta angajamentele României față de Comisia Europeană și pot pune în pericol banii din PNRR. USR a acuzat, la rândul său, PSD că, prin amendamente, riscă să compromită jalonul de aproape un miliard de euro.
Miza deciziei CCR
Decizia Curții este importantă nu doar din perspectiva legislației de mediu. Legea trebuie să își încheie parcursul constituțional și să fie promulgată în termenul aferent jalonului PNRR. România are termenul de 31 august pentru aprobarea legii, iar nerespectarea angajamentului poate pune în pericol finanțarea asociată reformei.
Dacă CCR respinge obiecția, legea poate merge mai departe spre promulgare. Dacă instanța constituțională identifică prevederi neconstituționale, actul se poate întoarce în Parlament pentru punerea sa în acord cu decizia Curții.
Ședința de luni a judecătorilor constituționali are loc în contextul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunțată oficial a liderului PNL, Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, președinta CCR, în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins „ferm și categoric” orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.
Pe de altă parte, președinții curților de apel din România consideră necesară clarificarea informațiilor privind întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, acesta din urmă având interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Totodată, președinții curților de apel susțin că lipsa de transparență a unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.
Mesaje similare au transmis, duminică seară, și președinții tribunalelor și judecătoriilor din România, precum și reprezentanții CSM.
