Dezvăluirile au provocat îngrijorare la nivelul conducerii unității medicale din Slobozia, care a declanșat verificări privind evidența, administrarea și circuitul medicamentelor opioide utilizate în spital.

Cazul a devenit public miercuri, 4 noiembrie 2026, în contextul unei ample operațiuni desfășurate de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Călărași și de polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate. Ancheta vizează o grupare suspectată că ar fi construit, începând din anul 2025, o rețea de distribuție a substanțelor cu efecte psihoactive, activă în județele Călărași, Ialomița și Ilfov, precum și în municipiul București.

În acest dosar apare și medicul din Slobozia, ale cărui legături cu persoanele investigate și împrejurările în care ar fi intrat în posesia substanțelor sunt analizate de anchetatori. Asupra doctorului ar fi fost descoperite substanțe interzise, acesta explicând că nu erau destinate comercializării, ci propriului consum. Medicul respinge orice implicare în activitatea de trafic de droguri cercetată de procurori.

Permis de conducere suspendat pe motiv de Diazepam

Informațiile publice fac referire și la un episod anterior, privitor la suspendarea dreptului de a conduce. Medicul audiat a confirmat că nu mai deține un permis de conducere valabil de aproximativ doi ani, după ce un test efectuat de autorități ar fi indicat prezența unor substanțe interzise în organism.

Doctorul contestă însă interpretarea acelui rezultat și susține că le-ar fi explicat polițiștilor că, înainte cu aproximativ 48 de ore de momentul testării, îi fusese administrat diazepam pe cale intramusculară. Această explicație reprezintă poziția medicului, fără ca informațiile publice disponibile să permită stabilirea împrejurărilor medicale și juridice exacte ale suspendării permisului.

Situația ridică însă întrebări privind verificările medicale și profesionale aplicabile personalului care își desfășoară activitatea în secțiile de terapie intensivă, unde deciziile terapeutice trebuie luate rapid, iar capacitatea de concentrare și reacție este esențială pentru siguranța pacienților.

Spitalul Județean Slobozia verifică medicamentele opioide

Una dintre cele mai sensibile consecințe ale apariției acestui caz privește controlul substanțelor medicamentoase utilizate în activitatea medicală.

Într-o secție de Anestezie și Terapie Intensivă sunt administrate, în condiții strict reglementate, medicamente cu efecte analgezice și sedative puternice, inclusiv opioide, necesare tratării pacienților aflați în stare critică sau supuși unor intervenții și proceduri medicale complexe. Accesul la asemenea produse presupune respectarea unor reguli de păstrare, evidență, prescriere și administrare, tocmai pentru prevenirea utilizării nejustificate sau a ieșirii lor din circuitul medical legal.

În urma informațiilor apărute în spațiul public, conducerea Spitalului Județean de Urgență Slobozia a anunțat verificarea circuitului medicamentelor opioide, atât la nivelul farmaciei spitalului, cât și în secțiile în care acestea sunt utilizate. Scopul verificărilor este de a stabili dacă evidențele corespund stocurilor și administrărilor efective și dacă există eventuale nereguli care ar putea indica dispariția unor medicamente din unitatea sanitară.

Până în prezent, nu există informații publice confirmate că medicul ar fi sustras medicamente din spital sau că substanțele descoperite asupra sa ar proveni din farmacia ori din stocurile secției ATI. Verificarea administrativă reprezintă, în aceste condiții, o măsură de control intern, iar rezultatele sale vor trebui să clarifice dacă există motive pentru extinderea cercetărilor și asupra gestionării medicamentelor.

Conducerea unității medicale consideră că o eventuală confirmare a suspiciunilor ar reprezenta o situație deosebit de gravă.

Conducerea spitalului susține că nu a observat comportamente necorespunzătoare față de pacienți

Un alt element important al cazului îl reprezintă reacția instituțiilor medicale în care doctorul își desfășoară activitatea. Spitalul Județean din Slobozia, cât și Spitalul Municipal din Oltenița au aflat despre situație fără să fi primit, până la momentul relatării, o informare oficială privind implicarea medicului în ancheta penală.

Reprezentanții instituțiilor medicale au arătat că nu au constatat comportamente profesionale necorespunzătoare în relația medicului cu pacienții. Dimpotrivă, acesta a fost caracterizat de unul dintre reprezentanții unităților sanitare drept un profesionist care își îndeplinește responsabilitățile.

Totodată, responsabilii medicali și-au exprimat speranța că doctorul nu a consumat substanțe interzise în timpul programului de lucru. Această ultimă împrejurare nu este însă lămurită prin informațiile prezentate public. Nu au fost comunicate rezultate ale unor testări efectuate în timpul serviciului și nici concluzii oficiale care să demonstreze că activitatea medicală sau siguranța pacienților ar fi fost afectate.

Rețea de trafic de substanțe psihoactive, activă inclusiv în Ialomița

Audierea medicului se înscrie într-o investigație penală mult mai extinsă, care urmărește destructurarea unei grupări de criminalitate organizată. Conform informațiilor comunicate de Poliția Română, anchetatorii au documentat activitatea a nouă persoane, cu vârste între 26 și 44 de ani, suspectate de constituirea unui grup infracțional organizat și efectuarea fără drept de operațiuni cu produse despre care cunoșteau că au efecte psihoactive. În cazul a două dintre persoanele cercetate, acuzațiile includ și deținerea de droguri de risc în scopul comercializării.

Gruparea ar fi funcționat după o structură piramidală, în care fiecare membru avea un rol bine stabilit. Un bărbat de 44 de ani, identificat de anchetatori drept presupusul coordonator, s-ar fi ocupat de procurarea unor cantități importante de substanțe, pe care ulterior le distribuia persoanelor însărcinate cu vânzarea către consumatori. Banii obținuți din tranzacții ar fi fost colectați periodic și predați liderului, în timp ce alți membri ai rețelei l-ar fi sprijinit în operațiunile de aprovizionare.

Pentru a limita posibilitatea identificării, suspecții ar fi folosit frecvent autoturisme diferite, unele aparținând altor persoane, și ar fi schimbat periodic locurile în care depozitau și pregăteau substanțele pentru comercializare. Anchetatorii susțin că vânzările se realizau în special în locuințe închiriate pentru perioade scurte sau în imobile puse la dispoziție de persoane apropiate grupării. Tranzacțiile documentate în județul Călărași și în București ar fi avut valori cuprinse între 200 și 500 de lei.

Pe 3 noiembrie, polițiștii și procurorii au pus în executare 35 de mandate de percheziție domiciliară. În urma descinderilor au fost ridicate aproximativ 1,5 kilograme de substanță identificată preliminar drept psihoactivă, alte 650 de grame de produse sub formă cristalină, pulbere sau materie vegetală, precum și mai multe comprimate și seringi cu lichid incolor. Aceste produse urmează să fie analizate în cadrul expertizelor de specialitate.

Anchetatorii au descoperit și cântare de precizie, instrumente pentru mărunțirea substanțelor, aproximativ 300 de plicuri autosigilante, obiecte utilizate pentru consum, precum și o armă de vânătoare, o armă airsoft, arme albe, bani și documente considerate relevante pentru investigație.

În zilele de 3 și 4 noiembrie, procurorii DIICOT Călărași au dispus reținerea a opt persoane, în timp ce o a noua a fost plasată sub control judiciar. Pentru cele opt persoane reținute, procurorii au solicitat Tribunalului Călărași arestarea preventivă pentru 30 de zile. La operațiune au participat structuri specializate ale Poliției și Jandarmeriei, inclusiv Inspectoratul de Jandarmi Județean Ialomița.