Ancheta privind afacerile cu facturi fictive din Ialomița a ajuns într-o nouă etapă. Joi, 22 octombrie 2026, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au dispus plasarea sub control judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, a doi bărbați cercetați pentru evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală. Decizia a venit după o amplă operațiune desfășurată cu o zi înainte, când anchetatorii au efectuat 29 de percheziții domiciliare în București și în județul Ialomița, cu precădere în comuna Gheorghe Doja, la adrese legate de persoanele și societățile vizate de investigație.
În dosar sunt cercetați 12 suspecți, iar procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora, în încercarea de a recupera un prejudiciu estimat, în această etapă a cercetărilor, la 1.958.124,68 lei.
Dincolo de cifre, ancheta descrie un mecanism în care zece societăți comerciale ar fi fost folosite pentru a fabrica aparența unor tranzacții economice reale. Mărfurile și serviciile existau în documente, facturile circulau, banii schimbau conturile, dar operațiunile comerciale din spatele acestora nu ar fi avut loc niciodată.
33 de facturi și o afacere de peste 7,2 milioane de lei, construită pe hârtie
Potrivit procurorilor, între iunie 2023 și iulie 2024, administratorul de fapt al unei societăți comerciale din județul Ialomița (n.r. – Sebastian Bordea), care desfășura activități de comercializare a produselor agricole, ar fi introdus în evidențele contabile 33 de facturi fiscale pentru achiziții fictive de bunuri și servicii. Documentele însumau 7.273.580 de lei, o valoare considerabilă pentru operațiuni despre care anchetatorii susțin că nu au avut niciun corespondent în realitatea economică.
În vârstă de 42 de ani, Bordea este suspectat că ar fi utilizat aceste facturi pentru a reduce artificial obligațiile fiscale ale societății pe care o conducea.
Schema era una cunoscută în dosarele de evaziune fiscală, dar presupusa sa aplicare implica un circuit de firme și conturi menit să dea credibilitate tranzacțiilor. În contabilitate apăreau cheltuieli, în documentele bancare existau transferuri, iar în realitate, potrivit acuzațiilor, operațiunile pentru care fuseseră emise facturile nu se desfășuraseră. Efectul asupra bugetului public a fost calculat de procurori la aproape două milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit.
Zece firme, nouă administratori de fațadă și un singur coordonator
În spatele facturilor emise s-ar fi aflat o structură alcătuită din zece societăți comerciale din Gheorghe Doja, coordonate în fapt de cel de-al doilea inculpat, omul de afaceri Dragoș Cătălin Slăniceanu, în vârstă de 41 de ani.
Nouă dintre aceste firme figurau oficial ca fiind administrate de alte opt persoane. În realitate, susțin procurorii, administratorii din documente ar fi avut doar un rol formal, fără să participe efectiv la conducerea societăților sau la luarea deciziilor comerciale. Cu alte cuvinte, firmele aveau administratori în actele oficiale, dar controlul real asupra operațiunilor ar fi fost exercitat de Slăniceanu.
Această structură ar fi permis emiterea celor 33 de facturi fiscale către firma administrată de Bordea, folosind societăți diferite pentru a crea aparența unui circuit comercial legitim. Anchetatorii consideră că rolul lui Slăniceanu nu s-ar fi limitat la gestionarea formală a societăților, ci ar fi constat în coordonarea mecanismului prin care facturile fără acoperire economică ajungeau în contabilitatea firmei beneficiare.
Banii plecau prin bancă și se întorceau în numerar
Unul dintre cele mai relevante elemente ale anchetei privește traseul banilor. Pentru ca facturile să pară rezultatul unor operațiuni comerciale autentice, societatea administrată de Bordea ar fi achitat integral contravaloarea acestora, folosind 29 de transferuri bancare. La prima vedere, plățile puteau susține existența unor relații comerciale obișnuite. Banii plecau din contul cumpărătorului și ajungeau în conturile societăților care emiseseră facturile.
Numai că, potrivit procurorilor, circuitul nu se oprea aici. Sumele transferate ar fi fost retrase ulterior în numerar, inclusiv din conturile unor firme administrate doar formal. O parte dintre retrageri ar fi fost justificate contabil prin presupuse plăți salariale. Numerarul ar fi ajuns apoi la Dragoș Slăniceanu, care controla cele zece societăți emitente și, din întreaga sumă, o parte s-ar fi întors și la administratorul de fapt al societății beneficiare, Sebastian Bordea.
Astfel, circuitul financiar ar fi permis nu doar înregistrarea unor cheltuieli fictive, ci și recuperarea unei părți din sumele care, în documentele contabile, figurau drept plăți către furnizori.
În esență, anchetatorii descriu o afacere în care facturile justificau transferurile, transferurile dădeau credibilitate facturilor, iar numerarul retras permitea întoarcerea banilor în afara circuitului bancar.
Gaură de aproape un milion TVA și peste un milion impozit pe profit
Prejudiciul total calculat până în prezent este de 1.958.124,68 lei. Din această sumă, 945.657 de lei reprezintă TVA pe care societatea administrată de Bordea ar fi dedus-o fără a avea dreptul, în baza facturilor pentru operațiuni inexistente. Alți 1.012.467,68 lei reprezintă impozit pe profit diminuat prin înregistrarea artificială a unor cheltuieli. Prin urmare, cele 33 de facturi ar fi produs un dublu avantaj fiscal: reducerea TVA datorate și micșorarea profitului impozabil.
Este importantă și distincția dintre valoarea facturilor, de peste 7,2 milioane de lei, și prejudiciul fiscal de aproape două milioane de lei. Prima reprezintă valoarea totală a operațiunilor considerate fictive, în vreme ce a doua reprezintă pierderea estimată de anchetatori pentru bugetul statului.
Sedii de firme doar în acte. La adresele declarate, terenuri virane și deșeuri agricole
Perchezițiile de la Gheorghe Doja au scos la iveală și o serie de împrejurări care ridică semne de întrebare asupra modului în care funcționau societățile implicate. La una dintre adresele verificate, anchetatorii au descoperit peste 30 de carduri bancare aparținând mai multor societăți comerciale. Printre acestea se aflau inclusiv carduri emise pe numele a cinci dintre suspecții cercetați.
În același loc au fost găsite și 100 de ștampile ale unor societăți comerciale. Un număr greu de ignorat într-o anchetă care urmărește tocmai modul în care mai multe firme ar fi fost utilizate pentru emiterea unor documente fără acoperire economică.
Potrivit comunicatului Parchetului, adresa respectivă nu figura ca sediu social sau punct de lucru declarat al societăților cercetate. Au fost ridicate, de asemenea, contracte, facturi și extrase de cont aferente relațiilor comerciale investigate.
Verificările la alte adrese au oferit o imagine și mai sugestivă asupra activității unora dintre firme. Două dintre punctele de lucru declarate oficial s-au dovedit a fi, în realitate, un teren fără construcții și un teren neîmprejmuit, folosit pentru depozitarea deșeurilor agricole. În documente existau puncte de lucru. La fața locului, anchetatorii nu au găsit însă infrastructura comercială pe care asemenea declarații ar fi putut-o sugera.
Cinci reținuți și doi inculpați sub control judiciar: Dragoș Slăniceanu și Sebastian Bordea
Operațiunea din 21 octombrie s-a încheiat cu reținerea pentru 24 de ore a cinci suspecți, măsură dispusă de organele de cercetare penală din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice al Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița. Ulterior, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva celor doi bărbați considerați principalii participanți la mecanismul investigat.
Sebastian Bordea, administratorul de fapt al societății beneficiare, în vârstă de 42 de ani, este inculpat pentru evaziune fiscală în formă continuată, anchetatorii reținând 33 de acte materiale, iar Dragoș Cătălin Slăniceanu, în vârstă de 41 de ani, despre care procurorii susțin că ar fi coordonat societățile emitente ale facturilor, este inculpat pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, tot în legătură cu 33 de acte materiale.
Ambii au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile. Pe durata acestei măsuri, cei doi au obligația de a respecta o serie de restricții, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul României. În plus, lui Slăniceanu, acuzat că ar fi coordonat firmele emitente de facturi, i-a fost interzis să administreze societăți comerciale, direct sau indirect, în drept sau în fapt, inclusiv prin persoane interpuse. Procurorii le-au atras atenția celor doi că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate determina înlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.
Sechestru pe bunurile celor 12 suspecți. Procurorii încearcă recuperarea prejudiciului
În paralel cu cercetările penale, anchetatorii au urmărit identificarea patrimoniului persoanelor implicate, pentru a asigura recuperarea sumelor considerate pierdute de bugetul de stat. Au fost instituite sechestre asigurătorii asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând tuturor celor 12 suspecți, precum și popriri asupra sumelor existente în conturile bancare ale acestora.
Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, bunurile imobile identificate în patrimoniul persoanelor cercetate ar permite, prin valoarea lor, recuperarea integrală a prejudiciului estimat în această etapă.
Ancheta continuă, cercetările fiind desfășurate în continuare de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Ialomița.
De precizat faptul că punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea controlului judiciar nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
