Drept urmare, cheltuielile cu îmbrăcămintea au scăzut cu 28%, iar cele pentru recreere și cultură cu 30%. În schimb, cheltuielile cu locuința, apa, electricitatea și gazele au crescut cu 11%, până la 943 de lei, și au ajuns la 20,3% din consum, de la 16,9% cât fuseseră în trimestrul anterior..
Dacă ajustăm cu inflația, în primul trimestru din 2026 față de trimestrul similar din 2025, venitul real pe persoană a scăzut cu aproximativ 3% .
Cea mai importantă mișcare din date este creșterea taxelor. Ponderea impozitelor, contribuțiilor și taxelor în cheltuielile totale a urcat de la 32,6% la 37,1%. Raportate la salariile brute ale gospodăriei, aceste plăți au crescut de la 42,0% la 44,5%.
Cea mai probabilă explicație este calendarul impozitelor locale. Prima rată pentru clădiri, terenuri și autovehicule era scadentă la 31 martie 2026, iar plata integrală până la acest termen aducea o bonificație de până la 10%. Multe gospodării plătesc, deci, taxele pe tot anul în primul trimestru. Iar în 2026 aceste taxe au crescut mult: potrivit unei administrații locale, impozitul pentru apartamente a crescut cu 108–160% față de 2025, iar cel pentru case cu 60–70%, conform Legii 239/2025.
La pensionari, dezechilibrul arată altfel. Venitul pe persoană în gospodăriile conduse de un pensionar a rămas practic neschimbat (3.153 de lei, −0,2%), iar cheltuielile totale au scăzut cu 3,8%. Taxele plătite au crescut, în schimb, de la circa 368 la circa 455 de lei pe persoană, adică cu aproape un sfert. În același timp, ponderea serviciilor în cheltuieli a urcat de la 18,5% la 22,1%. Pentru o gospodărie cu venit fix, fiecare leu în plus dat pe taxe și utilități vine din consumul de bunuri.
