Creșterea față de luna precedentă, când datoria era de 1.171 de miliarde de lei și reprezenta 60,2% din PIB, confirmă o tendință ascendentă constantă în primele cinci luni ale anului, generată atât de nevoile de finanțare ale statului, cât și de continuarea investițiilor publice, transmite Agerpres.
Datoria externă, 30,8% din PIB
Datoria externă a administrației publice a urcat la 599,9 miliarde de lei, în mai, de la 592,8 miliarde de lei în luna precedentă, reprezentând 30,8% din PIB. Circa 78,5% din această datorie externă, respectiv 471 de miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. În același timp, datoria internă a administrației publice a ajuns la 594,1 miliarde de lei, reprezentând 30,5% din PIB, în creștere față de 29,7% în luna anterioară.
La o analiză a structurii datoriei, se observă că aceasta este împărțită între datoria administrației centrale, care a crescut la 1.166 de miliarde de lei, și datoria administrației locale, care a urcat la 27,2 miliarde de lei.
Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale este contractată în lei (509,27 miliarde de lei) și în euro (530,26 miliarde de lei, echivalent), ceea ce reflectă o expunere semnificativă la fluctuațiile cursului de schimb.
Titluri de stat și imprumuturi
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale, respectiv 956,4 miliarde de lei, este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile se cifrează la 214,7 miliarde de lei. Această structură indică o dependență ridicată de piețele financiare pentru finanțarea deficitului bugetar.
Datoria în moneda națională se ridică la 529,4 miliarde de lei, cea în euro la 537,3 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 124,3 miliarde de lei. Această diversificare valutară, deși oferă o anumită flexibilitate, expune bugetul la riscuri valutare semnificative, mai ales în contextul volatilității piețelor internaționale.
Cui e datoare România
Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se numără printre principalii creditori ai statului.
În februarie 2026, datoria publică guvernamentală a României a ajuns la 1.236 miliarde de lei, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Spre comparație, la finalul lui 2025, cele mai ridicate rate ale datoriei au fost înregistrate în Grecia (146,1% din PIB), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale datoriei raportate la PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%).
Din totalul țării, aproximativ 657 de miliarde de lei reprezintă datorie în moneda națională. Restul este denominat în valute străine, circa 464 de miliarde de lei echivalent în euro, aproximativ 111 miliarde de lei echivalent în dolari și aproape 2 miliarde de lei echivalent în yeni japonezi.
Datoria guvernamentală s-a dublat în ultimii 5 ani
Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a reprezentat aproape 62% din PIB la finalul lunii februarie. Datele oficiale arată că nivelul datoriei s-a dublat în perioada 2020-2025, de la 498 de miliarde de lei la 1.137 miliarde de lei.
De creșterea datoriei guvernamentale sunt responsabili toți premierii care au fost în ultimii cinci ani. Cel mai mult țara s-a îndatorat în mandatul lui Marcel Ciolacu, și cel mai lung mandat, de aproape doi ani, cu aproximativ 288 de miliarde de lei. Dar și în mandatul lui Nicolae Ciucă, de un an și jumătate, cu 166,8 miliarde de lei.
