„Recordul” lui Ilie Bolojan este stabilit în condițiile în care negocierile pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui premier nu au dus, până în prezent, la instalarea unui nou Executiv.
Guvernul Emil Boc I deținea până acum recordul pentru cea mai lungă perioadă de administrare interimară din România după 1989. Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009 și a rămas în funcție cu atribuții restrânse până la învestirea Guvernului Boc II, pe 23 decembrie 2009. Interimatul a durat 71 de zile.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a egalat acest record pe 15 iulie, iar în 16 iulie l-a depășit, devenind astfel Executivul cu cea mai lungă perioadă de exercitare a atribuțiilor în regim interimar din perioada postdecembristă.
În clasamentul celor mai lungi interimate guvernamentale urmează Cabinetul Florin Cîțu, care a rămas în funcție timp de 51 de zile după moțiunea de cenzură adoptată în octombrie 2021, până la învestirea cabinetului condus de Nicolae Ciucă, în acea perioadă de 48 de zile, interimatul a fost asigurat de Cătălin Predoiu.
Alegerile anticipate, scenariul luat în calcul de cei mai importanți actori politic
După două luni de la demiterea guvernului lui Ilie Bolojan, majoritatea liderilor politici au ajuns să ia în calcul posibilitatea că România ar putea organiza, pentru prima dată de la Revoluție, alegeri anticipate.
Deși în ziua în care a fost demis cabinetul lui Ilei Bolojan Nicușor Dan a exclus varianta unor alegeri anticipate, în interviul acordat Știrilor ProTV a declarat că nu mai poate exclude acest scenariu. Cu toate acestea, el a subliniat că nu crede că asta ar duce la rezolvarea crizei politice.
„Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele și după aceea o să-i rugăm să guverneze împreună”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Pe 13 iulie, după discuțiile de la Cotroceni, Ilie Bolojan, președinte PNL și premier interimar, afirmă că alegerile anticipate pot reprezenta o soluţie în situaţia în care partidele politice nu vor găsi „înţelepciunea şi responsabilitatea” pentru învestirea unui guvern.
„În toate democraţiile din lumea asta, atunci când se constată că nu este posibilă funcţionarea într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern pe baza rezultatelor parlamentare, aceasta este formula la care s-a recurs în aproape toate ţările din Europa. Sigur, nu cred că modelul bulgar este cel mai bun, pentru că vecnii noştri au avut mai multe runde de alegeri care poate nu au schimbat toate datele, dar ei nu au avut situaţia noastră bugetară şi nu au fost puşi în situaţia să facă corecţii puternice. Dar, la un moment dat, dacă nu se va găsi înţelepciunea şi responsabilitatea pentru a ieşi din această situaţie pe care nu noi am creat-o, subliniez asta încă o dată, aceasta a fost creată ca urmare a moţiunii depuse de PSD, atunci în mod evident nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organziarea unor alegeri”, a afirmat Ilie Bolojan.
Eșecul discuțiilor de la Cotroceni l-a determinat și pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, să declare că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus.
„E un scenariu pe care nu poţi să-l excluzi niciodată. E pe masă. E un scenariu care nu se poate întâmpla de pe o săptămână pe alta. Deci, dacă s-ar intra în acest scenariu, ar fi alegeri undeva în toamna acestui an, târzie. E un scenariu care ar arunca într-un soi de instabilitate continuă, să zicem, scena politică şi economică, în primul rând. Şi ăsta e de fapt principalul criteriu după care trebuie să ne uităm. Dar e şi acesta un scenariu. N-avem niciun fel de problemă să intrăm şi în acest scenariu. Nu-l văd unul fericit, nu văd să se schimbe peste noapte şi vă spun ceva, ce am spus la Cotroceni legat de acest scenariu. Evident că vom intra în alegeri pe bază de reciprocitate. Dacă USR şi PNL au decizii prin care spun că nu mai fac majorităţi cu PSD, evident, vom avea şi noi acelaşi lucru. Adică să nu credeţi că PSD-ul rămâne doar pe post de încasator de sac de box, dar când ai nevoie de voturi în Parlament, cum ar fi acum la legile acestea, PSD-ul să le voteze. De aceea am spus la începutul intervenţiei mele că ar trebui să realizeze şi de la Cotroceni, şi de acum că cei care sunt în acest moment în arcul guvernamental ar trebui să realizeze foarte bine unde e PSD-ul – în opoziţie astăzi”, a susţinut Grindeanu
Cu doar o oră înainte de întâlnirea de la Cotroceni, dar și în mai multe rânduri înainte de asta, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că România are nevoie de un guvern „curajos care să livreze rezultate pentru cetățeni, iar dacă nu este posibilă conturarea unei majorități parlamentare care să îl susțină, poate că decizia ar trebui să aparțină populației”, notează Agerpres.
„Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă. Vedem atunci ce mai rămâne din aplauzele pesediștilor”, a scris atunci pe Facebook Dominic Fritz.
Și liderii opoziției sunt de acord cu ideea organizării alegerilor anticipate în situația actuală. Astfel, liderul grupului senatorial AUR, Petrişor Peiu, susţine că organizarea de alegeri anticipate reprezintă soluţia de ieşire din criza politică. Această criză a fost provocată de demiterea Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură votată de AUR și PSD.
„Singura modalitate de ieşire raţională şi democratică din această criză politică este organizarea de alegeri anticipate. Orice adult înţelege asta. Orice altă soluţie prelungeşte criza şi va îngropa economia şi prestigiul internaţional ale României. Cum ar putea cineva cu mintea întreagă să creadă că o ţară cu problemele noastre poate să supravieţuiască cu o succesiune de guverne minoritare timp de doi ani şi jumătate? A vota un guvern minoritar înseamnă a valida comportamentul profund nedemocratic al lui Nicuşor Dan. Preşedintele Dan trebuie să priceapă un lucru cât se poate de simplu: nu poţi să arunci în aer democraţia dimineaţa şi să te aştepţi la validarea acestui lucru pe seară”, afirmă Peiu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Un guvern minoritar, o posibilă ieșire din criza politică
Varianta unui guvern minoritar a fost discutată în repetate rânduri în ultimele două luni, pe măsură ce negocierile pentru formarea unei majorități s-au blocat. În această perioadă au fost analizate mai multe formule de guvernare, în funcție de disponibilitatea partidelor de a intra la guvernare sau de a oferi doar sprijin parlamentar.
Una dintre primele variante luate în calcul a fost formarea unui guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR, care să fie susținut în Parlament de PSD. În acest scenariu, social-democrații nu ar fi făcut parte din Executiv, însă ar fi asigurat voturile necesare pentru învestirea Guvernului și pentru adoptarea principalelor proiecte legislative. Varianta a fost menționată în cadrul negocierilor dintre partide, însă a fost respinsă de conducerea PSD.
Ulterior, discuțiile s-au mutat asupra unei formule inverse: un guvern minoritar condus de PSD, care să beneficieze de sprijin parlamentar din partea PNL și UDMR. Acest scenariu a fost prezentat drept una dintre opțiunile analizate în cadrul consultărilor de la Cotroceni, în contextul în care partidele încercau să găsească o soluție care să evite organizarea alegerilor anticipate.
Pe masa negocierilor a existat și o propunere privind o rotativă între două guverne minoritare. Potrivit informațiilor apărute la acel moment, ideea presupunea ca, într-o primă etapă, România să fie condusă de un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, iar ulterior conducerea Executivului să fie preluată de un guvern monocolor PSD. Funcționarea unei astfel de formule ar fi urmat să fie garantată printr-un acord politic semnat de partidele implicate.
În paralel, liderii formațiunilor au discutat și despre posibilitatea unui guvern politic minoritar susținut printr-un acord parlamentar. Potrivit surselor politice, ideea era ca partidele să stabilească, înainte de desemnarea premierului, un document care să cuprindă prioritățile viitorului Executiv și angajamentele asumate pentru următoarele luni, astfel încât Guvernul să beneficieze de o susținere predictibilă în Parlament.
Criză politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan
Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Astfel, Guvernul Bolojan a fost demis și a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.
Șeful statului:
- a exclus varianta alegerilor anticipate;
- a afirmat că România va avea un guvern pro-occidental;
- a anunțat începerea consultărilor informale cu partidele parlamentare.
În 18 mai, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la prima rundă oficială de consultări privind desemnarea unui premier.
În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.
În 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru formarea unui nou Cabinet, însă 8 zile mai târziu Parlamentul a respins Guvernul Veștea, cu 189 voturi ”pentru” și 23 voturi ”împotrivă”, adică mult sub pragul de 233 de voturi necesare.
După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.
Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.
În data de 13 iulie, adică la 69 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan i-a convocat din nou pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR – însă, după două ore de discuții, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că nu s-a discutat despre niciun nume de posibil premier.
