Edilul, care are interdicție de a intra timp de cinci ani în România și în spațiul Schengen, a criticat proiectul, afirmând că reprezintă „orice tentativă de atentare asupra valorilor consfinţite în Constituţia” Republicii Moldova, potrivit newsmaker.md.
„Respectarea statului de drept şi a voinţei cetăţenilor este fundamentală pentru viitorul ţării. Vom apăra ferm aceste principii şi parcursul democratic al Republicii Moldova. Noi nu ne vindem ţara şi condamnăm orice declaraţie a politicienilor în contextul distrugerii ţării. Oamenii sunt singurii care decid”, a scris Ion Ceban, liderul partidului MAN, pe rețelele sociale
Dodon: „Riscă să certe cele două țări”
Fostul președinte socialist Igor Dodon, în prezent parlamentar, a calificat inițiativa drept „regretabilă” și a avertizat că aceasta „riscă să certe” România și Republica Moldova. El a cerut o reacție oficială din partea autorităților de la Chișinău, potrivit News.ro, care citează publicația moldoveană.
„Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate şi încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naţionale ale ţării noastre şi serveşte intereselor străine”, a scris Dodon.
Fostul șef de stat a adăugat că „tot poporul moldovenesc vrea să vadă dacă Maia Sandu şi PAS ar accepta Unirea care presupune dispariţia statului moldovenesc sau se vor opune în mod categoric”.
Reprezentanții PAS nu au oferit, deocamdată, o reacție la solicitările NewsMaker.
Proiect adoptat tacit, în pofida avizelor negative
Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul României pe 14 aprilie și a primit aviz negativ din partea Guvernului, Comisiei juridice și Comisiei pentru drepturile omului. În lipsa unei dezbateri în plen, proiectul a fost adoptat tacit și urmează să fie transmis Senatului.
Documentul prevede ca Parlamentul României să decidă unirea cu Republica Moldova și abilitează Guvernul să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii”.
Discuțiile despre unire revin în spațiul public
Anul acesta Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a vorbit în mai multe rânduri despre posibilitatea unei reunificări, afirmând că ar susține ideea în cazul unui referendum. În mai, la Strasbourg, șefa statului a menționat că unirea ar putea fi analizată ca opțiune alternativă în cazul în care procesul de aderare la UE ar întâmpina blocaje.
Sondajele arată însă că sprijinul pentru unire în Republica Moldova rămâne insuficient pentru adoptarea unei astfel de decizii.
Pe 27 martie 2018, la centenarul unirii Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație în care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să susțină orice demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor exprima această dorință.
