Luna aceasta, însă, spectacolul urban a fost și mai pestriț. La chemarea întru salvarea de imaginarul Ciclon n-au mai venit doar pompierii locali, obosiți probabil de atâta bălăceală, ci și salvatorii de la Mureș și Cluj! Da, ați citit bine, pompierii ardeleni, care au trecut Carpații cu motopompele, să salveze Ialomița de la înec.
Pe scurt, Slobozia a fost salvată de Transilvania. Eroii noștri locali, cei de la Urban, s-au retras în buncărele de pe Facebook, cu deviza „nu-i vina noastră, e a Barbarei”. Iar de acolo, de pe pagina de Facebook, finul lui nașu ne mai și avertizează că ce e rău nici n-a-nceput. Cu alte cuvinte, Ciclonul, acest nou bau-bau meteorologic, a devenit explicația universală pentru orice dezastru: de la canalizări colmatate și până la prețurile din facturi. Ciclonul e agresorul, iar ei sunt doar niște victime neînțelese, care facturează și se roagă să se oprească norii. Barbara aia, imaginară, dar cu forță de PR cât o campanie electorală, care a dat peste Slobozia exact ca adevărul peste administrație. Neașteptat și devastator.
Una peste alta, în timp ce Urban facturează la metru cub și încasează la secundă, ploaia a făcut ce știe mai bine: a arătat adevărata dimensiune a infrastructurii slobozene Canalizarea, această minune a civilizației urbane, s-a dovedit încă o dată a fi mai degrabă o rețea de muzee subterane, cu țevi istorice, unele din perioada când se credea că apa merge singură la vale și nu trebuie ajutată.
Și uite-așa, între un ciclon fictiv și o factură reală, Slobozia se scufundă încet, dar sigur, în apa propriei incompetențe. Pompierii din Cluj pompează, cei din Mureș aspiră, iar conducerea Urban SA dă refresh la explicații. În tot acest timp, administrația Potor se uită la cer. Nu după ploaie, ci după inspirație. Și respirație. Căci Slobozia, așa udă, pute și mai urât. Nu doar la propriu, ci și la figurat. Pute a scuză oficială, a incompetență reciclabilă și a comunicate scrise în birouri uscate, departe de bălțile care inundă cizmele oamenilor.
De azi, cineva ar trebui să-i scuture pe cei doi cumetri de la Primărie și Urban și să le spună că orașul nu mai e nevoie de piste de biciclete ci de canale navigabile. Căci, dacă mai vine în mod real și ciclonul, vom putea traversa Bulevardul Matei Basarab cu bărci pneumatice procurate din fonduri europene. Dar nu vă faceți griji, dragii noștri abonați! Urban a anunțat că „răul abia începe”. E reconfortant, totuși, să știi că plătești o factură lunară pentru a fi informat că sfârșitul lumii e programat și indexat la metru cub.
Altfel, cu inputul de forțe din Ardeal, stăm fără grijă. Dacă mai vine o ploaie, sigur ajunge și un convoi de pompieri din Maramureș, poate chiar din Bucovina, să ne scoată apa dintre bolarzi. Căci solidaritatea interjudețeană e mare mai ales când canalizarea ni-i atât de mică…
Și, până la urmă, cine mai are nevoie de infrastructură, când ai explicații? Cine mai are nevoie de drenaj, când ai ciclon? Că doar Slobozia, orașul cu pretenții europene și canalizare medievală, e mereu pregătită: nu pentru ploaie, ci pentru live-uri pe Facebook și conferință de presă.
În octombrie, în capitala Ialomiței, singurele lucruri care curg sigur sunt facturile și mandatul lui Potor. Slobozia pute, dar administrația miroase a parfum scump. ”Eau de Incompetență”, cu note fine de ciclon inventat și un damf persistent de obrăznicie.
