Pe acest subiect, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, că Guvernul va aproba joi prelungirea cu 6 luni a măsurii privind plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Anunțul premierului a venit după ce măsura a dus la un scandal de proporții în coaliția de guvernare.
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de Guvern de mâine acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect, am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase. Consider că intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”, a declarat Bolojan, miercuri, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.
În 1 octombrie expira termenul până la care 17 produse alimentare de bază aveau adaosul comercial plafonat, în urma unei decizii a Guvernului Ciolacu, prelungită ulterior.
Plafonarea prețurilor la alimente, controverse între PSD și restul coaliției
În urmă cu aproximativ două săptămâni au apărut informații care indicau că executivul vrea să renunțe la plafonarea prețurilor la alimentele de bază, măsură care a fost pusă în practică în ultimii doi ani. Decizia ar fi fost luată de comun acord în coaliția de guvernare, dar PSD vrea să o mențină. În plus, PSD acuză că hotărârea a fost luată peste capul social-democraților.
Reprezentanții PSD au susținut faptul că este nevoie de prelungirea acestei măsuri în contextul scumpirilor din ultima perioadă.
Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că aceste scumpiri vin ca urmare a eliminării măsurilor de plafonare și compensare în cazul energiei electrice, precum și a creșterii TVA-ului și accizelor.
Impactul real al plafonării rămâne neclar
De-a lungul timpului, după cum au atras atenția Știrile ProTV, impactul pe care plafonarea l-a avut este neclar. Mai exact, Guvernul nu a prezentat statistici în acest sens, iar informațiile oferite de Consiliul Concurenței nu aveau acoperire în statisticile INS.
Mai exact, în urmă cu doi ani Consiliul Concurenței a anunțat ca un imens succes „ordonanța ieftinirii”, care ar fi adus, susține instituția, ieftiniri consistente: 49% la prune, 37% la roșii, 37% la ceapă, 32% la cartofi și lista continuă.
„Preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preţ a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) şi pepene (22,2%)”, se arăta într-un comunicat al instituției.
Ce nu era clar din comunicatul Consiliului Concurenței este exact la ce produse făcea trimitere instituția. Lista celor 14 alimente de bază pentru care se aplicau reducerile de adaos comercial pe lanțul de vânzări sunt foarte clare. La pâine, de exemplu, se precizeza că este vorba despre „pâinea albă simplă 300 – 500 grame, fără specialităţi”, în cazul laptelui este vorba despre „lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime”.
Ilie Bolojan: Producția agricolă a României trebuie să crească
Premierul a subliniat că soluțiile sunt ca România să producă mai mult în zona de agricultură.
„Este foarte important acest lucru: să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare, pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României. Deci, trebuie să producem mai mult, iar asta înseamnă câteva componente: să ne susținem producătorii puternici care astăzi și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marele rețele de magazine, și-au dovedit potențialul prin exporturile pe care le fac, prin programe de susținere directă a acestora, în așa fel încât sau să-și crească capacitatea de producție sau să și-o diversifice și să producă lucruri care astăzi sunt importate într-o pondere foarte mare”, a explicat premierul.
Potrivit acestuia, o a doua componentă discutată cu marile rețele de magazine este susținerea exporturilor românești.
„Așa cum în România vin importuri prin marele rețele de magazine pe bună dreptate, pentru că unele produse sunt solicitate pe piața românească, sunt branduri internaționale, dar nu sunt fabrici în România. La fel, campionii noștri care sunt competitivi pot fi susținuți, și avem un angajament din partea rețelelor de magazine, pentru a-și extinde producția și pentru a fi împinși, practic, dacă sunt competitivi, în mod evident, pe piețele din zonă”, a explicat Ilie Bolojan.
El a punctat că, de asemenea, trebuie susținute în continuare investițiile străine în acest domeniu și nu numai în zona de procesare.
„Mari companii care au branduri pe piața românească, dar nu au fabrici în România, dacă sunt în celelalte țări europene, trebuie invitate și asta voi face în perioada următoare să fie prezenți pe piața românească, pentru că asta înseamnă producție în România, înseamnă locuri de muncă și înseamnă câștiguri suplimentare pentru români”, a transmis premierul Bolojan.
