O schimbare majoră este comasarea fondurilor pentru agricultură și coeziune în planuri naționale și regionale pentru fiecare stat membru. Propunerea a stârnit deja critici în Parlamentul European.
Propunerea Comisiei pentru perioada 2028-2034 se ridică la aproximativ 2 trilioane de euro – cel mai mare buget multianual din istoria Uniunii Europene. Vorbim de fondurile europene clasice, pe care România le primește încă din 2007, de la aderare.
Pentru prima dată, fondurile pentru agricultură și cele de coeziune, menite să reducă decalajele dintre regiunile sărace și cele dezvoltate, vor fi comasate în planuri naționale adaptate fiecărei țări.
Aceste planuri însumează 865 de miliarde de euro, adică mai puțin de jumătate din bugetul total. 300 de miliarde sunt pentru fermieri și cel puțin 218 miliarde pentru regiunile mai puțin dezvoltate.
România ar putea primi 60 de miliarde din bugetul UE
Comisia spune că niciun stat nu va primi mai puțin decât în bugetul actual. România are acum alocate 46 de miliarde de euro, iar, potrivit surselor politice, propunerea este să primească 60 de miliarde, locul cinci ca alocare în noul buget UE.
Se introduce și o țintă socială: 14% din buget va merge către cheltuieli sociale. Comisia vrea să crească și bugetul pentru Erasmus Plus.
Roxana Mînzatu, comisar european: „Am majorat bugetul cu 50%, astfel că acesta crește de la 27 de miliarde la aproximativ 41 de miliarde de euro. Este o veste excelentă. Programul are două componente. Una este, desigur, cea mai cunoscută – mobilitatea educațională, adică mobilitățile de învățare, destinate studenților, profesorilor, elevilor, sportivilor. Este un program dedicat în sine tineretului, dar include și o componentă de dezvoltare a capacităților.”
Crește de cinci ori bugetul pentru Apărare
Un alt pilon este Fondul pentru Competitivitate – 410 miliarde de euro pentru tehnologii strategice ale viitorului. 35% din întregul buget va fi dedicat obiectivelor climatice. Apărarea și spațiul vor primi 131 de miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în prezent.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Creăm un mecanism dedicat pentru situații de criză, cu o capacitate de reacție de până la aproape 400 de miliarde de euro. Deoarece crizele nu mai sunt excepția, ci au devenit regula.”
Comisia propune cinci noi surse de venit: taxe pe emisiile de carbon, o taxă la graniță pentru produsele poluante din afara Uniunii, o taxă pe deșeurile electronice, o acciză pe tutun și o contribuție anuală din partea marilor companii care activează în spațiul european.
Bugetul propus de Comisia Europeană, contestat de europarlamentari
Propunerea a stârnit deja critici în Parlamentul European.
Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Comisia Europeană vă va arăta linii bugetare care au crescut, dar dacă bugetul rămâne la același nivel total, înseamnă că alte linii bugetare trebuie să scadă. Creșterea vine doar din ajustarea la inflație și din faptul că trebuie să rambursăm fondurile NextGenerationEU.”
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „România trebuie să se prezinte cu o poziție fermă, trebuie să solicităm fonduri clar alocate pentru zonele rurale, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri, un lucru central pentru țara noastră. Mai multe resurse financiare pentru zona de apărare.”
Propunerea trebuie să fie acum discutată cu Parlamentul European și statele membre. Se estimează că negocierile vor dura doi ani.
