Decizia a fost luată joi de CEDO.
Curtea Europeană precizează că Georgescu s-a plâns că decizia din 6 decembrie 2024 prin care Curtea Constituțională a anulat alegerile „se bazează pe acuzații nefondate, a fost ilegală și disproporționată și a încălcat dreptului său la alegeri libere”.
De asemenea, în cererea sa Georgescu „se plângea de faptul că această decizie, care îi nega dreptul de a fi ales ca Președinte al României, ar fi fost adoptată în mod netransparent și că nu exista nicio cale de atac împotriva acesteia”.
În legătură cu aceste solicitări, CEDO „reiterează că obligațiile impuse statelor contractante (…) sunt limitate la „alegerea legislativului” și nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care aceasta este stabilit în lumina structurii constituționale a statului în cauză – ceea ce Curtea nu a concluzionat încă în nicio cauză anterioară – că acesta din urmă ar putea fi considerat, fără îndoială, un „organ legislativ”, fiindu-i conferită competența de a de a iniția și de a adopta legi sau de a se bucura de puteri largi de control al adoptării legislației sau puterea de a cenzura principalele autorități legislative”.
Procesul la CEDO împotriva României a fost deschis de Călin Georgescu în urma anulării rezultatului alegerilor prezidențiale prin decizia din decembrie a Curții Constituționale.
