„M-a întrebat ce aș face dacă autoritățile ruse ar decide să returneze rezerva de aur. I-am răspuns rapid că o voi aduce înapoi în România. A întrebat poi dacă l-aș vinde. I-am spus cu siguranță că nu, pentru că aș putea fi spânzurat pentru asta”, își amintește Guvernatorul, potrivit Hotnews.
Banca Națională a României anunța în urmă cu un an că va desfășura o campanie în străinătate pentru revendicarea drepturilor asupra aurului exportat în Rusia.
„BNR plănuiește să organizeze o serie de evenimente pentru a reitera, în principal în străinătate, că România are un drept deplin valabil, din punct de vedere istoric și juridic, de a cere restituirea rezervelor sale de aur, evacuate la Moscova în anii 1916-1917, și ulterior confiscate de URSS”, a spus el.
„Proiectele noastre de viitor se bazează pe faptul că în străinătate, chiar și la nivelul liderilor europeni, problema rezervelor de aur evacuate la Moscova rămâne în mare măsură necunoscută”, a remarcat guvernatorul BNR. „În literatura străină nu există lucrări științifice sau populare în limbi internaționale dedicate acestei teme, iar istoricii și avocații români nu ridică această problemă în străinătate.”
În timpul Primului Război Mondial, autoritățile României Regale, care era amenințată de ocupația germană, au decis să evacueze principalele obiecte de valoare ale țării pentru depozitare în Rusia țaristă.
Partea română a ridicat în repetate rânduri problema restituirii rezervelor de aur, iar unele dintre bunurile de valoare au fost returnate Bucureștiului de către autoritățile sovietice în 1935 și 1956. În cadrul semnării, în 2003, a unui acord politic privind relațiile de prietenie și cooperare între Federația Rusă și România, a fost creată o Comisie Publică Mixtă de Istorici pentru a studia problemele legate de întregul complex al relațiilor bilaterale, inclusiv problematica aurului românesc.
